Lupta cu organul

Cam despre asta este vorba si uneori la asta se rezuma tot: scoica cu par, biboanta, fofoloanca, creasta, pasarica, ceasca, mitra, mingeac///carici,ciocan,socoteala,castravete,balanoi,biban,caras,par(asa cred ei si ar vrea ele),salam.

Dom’le…cum sa va spun eu asa….am fost blestemat! Mare blestem si cu mare dusmanie aruncat asupra mea.

Toata tarasenia asta prin care trecui si trec,inca, intr-o oarecare masura ma face sa realizez ca-i lucru socototit tare “a fi femeie”.

Da! Mare socoteala si maxima,zic.

Sa ai ceva intre picioare si sa nu fie nici un penis, nici piciorul colegului care te loveste in mod constant in zona in discutie ci ceea ce credeam ca este un simplu vagin este o afacere veritabila. Dom’le ….m-am convins vaginul nu este numai o parte a aparatului genital feminin, în formă de canal cilindric, musculos și membranos, care face legătura între vulvă și uter care se umezeste imediat dupa ce posesoarea primeste bijuterii ci poate avea o gama larga a functionalitatilor ce poate varia de la pasaport la permis de conducere la permis de munca la chei de camera chei de masina si la multe multe altele. Numarul de lucruri la care nemernica gaura poate fi folosita variaza nu in functie de capacitatea intelectuala a purtatoarei ci numai si numai in functie de…incapacitatea barbatului de a gandi.

Se intampla ca de ceva vreme am schimbat compania la care lucram lucru ce a si provocat absenta din mediul blogaricesc. Pe de alta parte tare fericit am mai fost mai ales inainte de a incepe efectiv. In mare si pe scurt urma sa mearga extraordinar de bine fara hopuri ci doar cu o perioada mai aglomerata ,de pana la doua luni, in care sa se aseze toate la locul lor. Ei bine….toate bune si frumoase incepe treaba sunt anuntat de sef ca voi mai avea o persoana in departament care sa ocupe o pozitie ce era libera, si nu orice persoana ci o …EA. EA asta nu poate sa se alature echipei chiar de la inceput intrucat are oarece alte obligatii care o vor retine pentru o perioada foarte scurta. Asta este … o perioada “foarte scurta” ma pot adapta, pot reorganiza,redistribui si se rezolva. Ei….mai bine nu mai venea.

Treaba grava si cu multe unflaturi. EA, posesoare de vagin, se prezinta la departament intru ocuparea pozitiei prestabilite. Prima zi….tarziu. Vine cu o ora mai tarziu pleaca dupa alte doua, vine iar pentru doua ore si pleaca iar mai devreme….deh….acomodarea. Si tot asa pentru o perioada. Amu… nha! Redistribui,reorganizez ca mimoza sa se adapteze. Pai? S-a adaptat? Nuuuuu ! zic eu…sa iau masuri dara! O iau vorbesc cu ea, ii repet cam ce atributii are si in mare cam care sunt necesitatile pozitie pe care o ocupa, ii repet programul si situatiile in care acesta poate beneficia de o oarecare flexibilitate ca nu-i chiar cu norma si cartela de pontaj si primesc un raspuns satisfacator, incurajator chiar urmand ca dupa doua ore sa primesc si un telefon de la sefu’. Pai? Cum se poate altfel?

Amu nu pot sa sustin ca sunt chiar atat de naiv si nu ma asteptam…nu trebuia sa fii un bun psiholog si nici macar prea istet nu trebuia sa fii pentru a realiza ca micuta sirena are gura unui guvid si o arde aiurea pe-nserat ventuzand rechinul . Treaba devine groasa din acel punct pe’nca rechinul este cam al doilea ca marime, dupa Marele Alb, in oceanul nostru iar eu ….mi-s un prapadit de peste ce capata atitudine de peste spada si in trafic intepa indirect rechinu-n coada. Diplomatic imi expun necesitatile, si nu cele fiziologice, alaturate unui rationament bine infipt in note realiste iar rechinul n-are de ales(imi place sa cred) decat sa treaca cu vederea nesabuita-mi abatere. Sirena, evident, continua cu al sau comportament de zi in timp ce de noapte presteaza la umbra burtii rechinului.

Treaba cam ramane nefacuta si beleaua ia amploare ca ori o face altcineva, ceea ce nu consider a fi normal, ori iau iar atitudine si poate rezolv ceva sau poate nu, ori….ma apuc si fac eu si la cat sunt de lenes asta-i exclus. Avertizat,oarecum , fiind exista sanse mari sa ajung si eu sa prestez sub burta rechinului insa nu ca sirena ci in sensul figurat. Si in timp ce ma gandeam eu la problema porumbelul razboinic ma surprinde iesindu-mi pe gura cu o mare viteza, atat de mare incat nu mai era loc sa il prind sa-l bag inapoi. Si sa te tii nenica!

Iar ma cheama rechinul iar incep eu sa expun probleme ba chiar sa dau…solutii cum ar fi a se muta sirena intr-o parte a oceanului unde-i apa mica, pestisori colorati, caluti si stelute de mare responsabilitate mica remuneratie identica si sirena, pierduta printre corali, face ce vrea coada ei. Aaaaaaaa ! pai? Nu-i bine nici asa ca sireana nu mai are ….titlu in apa mica si ca ei ii place in apa mare dar…cand vrea ea ii place. Asa…la ore fixe se simte…ingradita ceea ce ii afecteaza grav buzele. Si prost cum sunt imi simt al doilea porumbel al zilei cum mi se zbate in gura incercand sa iasa.

Si tac, si tac pana la un moment dat cand rechinu-mi spune ca sirena-i un excelent lucrator dar ea trebuie sa aiba un asa-numit “ Sirena’s time” atunci vazui negru-n fata ochilor si pe langa intrebarea,legitima zic eu, “apai nu poate sa aiba Siren’s time dupa ce termina programul?” imi mai iese si ceva de genul…stiu ca rechinii au pielea groasa si ca trebe si curatata din cand in cand ea ocupandu-se de oarece zone mai greu accesibile insa…… ete ca apasai botonu’ care nu trebuia apasat si pe care scria cu litere de-o schiapa “NU APASA AICI! “.

Urmeaza o discutie stanjenitoare spre ridicola si copilareasca din unele puncte de vedere in care rechinul se lauda ca o mananca pe sirena daca cumva ma deranjeaza si afecteaza munca dar ca si eu sa fiu mai intelegator cu sirena ca nu-i dracu’asa de negru. Io ca-i negru el ca nu-i io ca este si argumentez de ce-i asa negru el nu mai zice nica si apare sirena ziua urmatoare la program. Nu ma asteptam, ce-i drept, cum nici sa dureze prea mult minunatia nu ma astept. Deocamdata-i rezolvata…

Toata tarasenia asta ma duce cu gandul nu atat la calitatea indoielnica a unor femei ci la cat de idioti sunt unii barbati.

In situatia in care ai o pozitie care nu numai ca implica o responsabilitate extraorsdinar de mare ci implica si o buna organizare a timpului, o anumita prestanta in fata clientilor si a subordonatilor deopotriva, o pozitie care iti aduce beneficii ce cu usurinta pot fi categorisite drept enorme tu stai sa te lingi in cur cu o tuta(ca prea isteata nu-i ). Si hai ca o faci nu-i bai insa lasi asta sa afecteze o ramura intreaga a activitatilor de care, pana la urma, si tu raspunzi poate mai mult decat o fac eu. Comportamentul nu numai ca frizeaza penibilul ci devine caracteristic unui retard. Apai mare pacat zic, ca omul in afara de asta este tare pe ceea ce face din cate am putut observa si raportat la capacitatea mea de a …evalua.

Un fleac? Nu! M-au nenorocit!

Nu imi este frica de munca pentru ca stiu sa ma feresc de ea.

Asta-i o treba cu un mai mere specific romanesc decat micul si sarmaua. Roman fiind am tot aplicat-o impreuna cu un stil de “munca” la fel de romanesc: munceste 5 minute cand esti vazut ca degeaba muncesti 7 ore si 55 de minute daca nu te vede nimeni,vor zice ca …n-ai facut nimic.

Treaba este ca…mi s-a infundat. Cu alte cuvinte m-au nenorocit si a dat munca de mine. Daca dadem eu de ea mai era cum mai era…o mai minteam eu. Ii mai ziceam: nu dom’le stai asa! Eu sunt doar…in trecere…stau nitel cu tine si ma duc. Dar dite ea de mine si s-a urcat in a mea spinare. M-am umplut de munca mai ceva decat se umple Casa Poporului de steaguri pe 1 Decembrie. Trebuia sa se intample odata si odata ca nu tine nimic la nesfarsit dara…parca-i prea de tot. Cand ma gandesc la timpul pe care il am la dispozitie ma simt ca un soarece intr-un siloz proaspat maturat. Nu-i bre! Si daca nu-i…ce sa fac?

Aiast motiv ma aduce in situatia in care interventiile mele pe la lumi in bloguri sunt reduse spre…deloc iar activitatea-mi pe propria-mi pagina nu doar pare ci chiar este inexistenta. Amu pre ca se va regla treaba in cateva zile… Sper si eu ca mortul colacul de la rudele care i-au luat averea si care au topait de fericire la aflarea vestii trecerii in….lumea celor drepti.

Ca tot veni vorba: “lumea celor drepti”. Ma ai dreacu mai suntem cu unele faze de genul asta…auzi la ei: drepti. De ce? Ca-s tapeni si perfect intinsi? . Mai este aia cu….”trecerea in nefiinta”. Haida deh! Da..de ce nu simplu: a crapat? Daca esti ‘f-o personalitate,pe la stiri, nu mai crapi/mori. Nu! Treci in nefiinta. Prostimea? Prostimea la stiri moare,simplu. De esti mai cunoscut…treci in nefiinta. Mama cum suna asta de zici ca cine stie ce fapta memorabila a savarsit… Sau “a da ortul popii”. Adeca care vrea sa zica pana si ultimu banut de-l ai,fie el cat de mic in valoare, tre sa-l dai pe ultima suta popii. Pai? Cum altfel? Tu-ti dai ortu si si rubedeniile tot tre sa plateasca popa sa-ti cante la capatai,in scarba si pilit,ca deh este pomana.

Cand ma simt roman…

Ma simt roman cand, incapatanat fiind ca un prost, tot o fac pe turistul prin Romania platind pentru cazare si mancare de trei ori mai mult decat face si primind la pachet cu serviciile de rahat si o atitudine gretoasa din parte personalului de parca-i vina mea ca nu au fost platiti de doua luni. Si tot nu m-am invatat minte ,comod fiind,ca deh sunt roman, nu ma las…

Ma simt roman cand in Dubai stau la rand sa-mi scanez retina inghiontit de toti africanii din tari catalogate ca facand parte din “lumea a treia” in timp ce trec pe langa mine vajaind adevaratii europeni.

Tot roman ma simt cand atunci de-s contractat suma de la care porneste negocierea este situata undeva la jumatate din ce i se ofera unui american, englez, sud african(alb), canadian si asta nu pentru ca nu as avea experienta si pregatirea necesare ci pentru simplul fapt ca ma tradeaza pasaportul.

Ma simt roman cand imi amintesc cine ne reprezinta in Parlamentul European.

Ma simt roman cand vad in state lovite de razboaie crunte sosele mai bune decat autostrada Bucuresti-Pitesti. Si tot roman m-am simtit cand am vazut acum aproximativ trei ani indicator rutier “Atentie! Drum cu denivelari”pe aceeasi autostrada.

Ma simt roman cand vad cata lume isi da jumatate din leafa mizera pe un telefon modern plangand de foame in urmatoarele trei luni.

Ma simt roman cand vad ca numai tiganii sunt invinovatiti pentru imaginea proasta pe care o avem in lume cand de fapt ei reprezinta numai 10% din motivele reale.

Ma simt foarte roman in perioada alegerilor cand vad cat de dobitoci suntem si aud de faze de genul celor petrecute: luat pantoful stang inainte de votare, votat, facut poza, aratat poza,luat si pantoful drept.

Ma simt roman cand dupa ce mananc ma loveste in moalele capului un pitic mic si nemernic provocandumi o lene de ma doare lene care-mi umfla ochii a somn si imi inmoaie genunchii de abea ma mai tin pe picioare. Atunci imi spun : cum o fi sa te simti asa o zi intreaga…roman fiind.

Ma simt roman cand vad cata lume se plange de calitatea serviciilor medicale gratuite fara a se intrebe macar o data : “ eu cu cati bani am contribuit anul trecut la asigurarile de sanatate si cam cate retete gratuite/compensate am luat, de cate ori am trecut pe la medicul de familie,cate zile de concediu medical am avut, cati coasigurati am si cam cat costa toate acestea intr-un an?” si multe altele.

Ma simt roman cand pe litoralul romanesc pute a cur nespalat iar preturile sunt mai mari decat la turci.

Ma simt roman cand vad cate shaormarii sunt in centrul istoric al…”capitalei culturale a Romaniei”.

Ma simt roman cand vad cum duduie ziarele ca aproape tot personalul care pazeste granitele tarii este arestat….fiind inlocuit,probabil, de cei ce vor deveni in maxim 3 ani infractori in acelasi fel, pentru ca deh! Este genetic!

Ma simt roman cand uit ca a avea calitatea de cetatean implica nu numai drepturi ci si obligatii.

Ma simt roman cand vad romani cu salarii bunicele cum se calca-n picioare pentru un cap de ata de capatat.

Ma simt roman cand 8 din 10 italiani intalniti imi zic,invariabil:”aaaaa! Esti roman? am cunoscut o romanca…prostituata in “X” oras”.

Ma simt roman cand in orice aeroport international imi recunosc des concetatenii…inzorzoniti ca pomul de craciun, galagiosi ca pe stadion,nesimti pana la Dumnezeu.
Ma simt roman cand vecinului de la 4 ii duduie maneaua-n casa si-l aud chiraind a chef mare de Vineri pana Duminica…de bucurie probabil ca-i somer de patru ani. In cursul saptamanii are treaba…este plecat la pescuit. Si nu, nu-i….rrom.

Ma simt roman cand vad toti credinciosii blestemandu-se prin curtea Mitropoliei.

Ma simt roman cand parchez in spatele blocului si-mi este masina inconjurata de o ceata de 20 de caini fara stapan hraniti,cu regularitate, de toate babele senile din bloc. Aceleasi babe care invariabil se plang ca n-au ce manca…

Ma simt roman cand le zic babelor mai sus mentionate : “Lua-v-ar potaile foc si voi cu ele-n brate!” si le aud in urma :”lua-te-ar dracu de haimana!” “n-ai avea parte de lumanare la capatai!”. Si tare mult ma bucur sa le vad ca pe niste maimute urcate pe gratii de nervi.

Ma simt roman cand in urma inundatiilor vad militarii muncind de la sar capacele pentru a salva bunurile sinistratilor iar sinistratii se uita la ei dand indicatii.

Ma simt roman cand vara la semafor in Bucuresti imi sare cate unul pe parbriz cica sa mi-l spele, si tot roman ma simt de reusesc sa pun mana pe el. Nu am prins decat doi pana acum si va spun…satisfactia este de nepretuit.

De pe tusa carcotesc,politic ma oparesc

Blog Politic sa fie dara,si mai lunga postarea ca-s tare multe asemenea minunatii.

Ma distreaza la culme unele bloguri asa-zis politice. Bloguri prin ale caror postari se ia,chipurile, atitudine. Si,ca de obicei,comentariile sunt de nepretuit.Ce sa zic? Vine unul/una cu o postare de bine sau de rau asupra unui X reprezentant al unui Y partid…fiecare cu opinia lui si cu formele de manifestare specifice. Sar peste tendintele paranoide ale posturilor ce analizeaza basina unui dobitoc, ca fiind parte dintr-o mare conspiratie, sau declaratia alambicata a altuia, in care este jignit primul FARA a-i fi combatuta BASINA trasa, ca dovada a genialitatii politice. Ma duc inspre comentarii. Cu sutele pe unele bloguri cu zecile pe altele si 2 pe multe dintre ele… ei bine comentariile sunt de nepretuit!

De la bun inceput se observa ca nimeni,dar nici unul din cei pe care i-am vizitat nu tin in minte fondul problemei nu incearca sa inteleaga sau daca ei inteleg nu incearca sa explice “de ce?”. Nu. Ori sunt elogii siropoase unele facute cu talent altele lipsite de gratie in care se observa doar o limba umeda si doritoare cum se indreapta catre popoul unuia dintre ilustrii politicieni ori sunt vorbe cu venin aruncate spre alti reprezentanti de soi ai presupiusei existente clase politice. Nu mi-a fost dat sa vad pana acum un blog care sa faca o analiza, mai mult sau mai putin pe intelesul tuturor, in care sa spuna X partid greseste in locul Y si Z partid CONCRET poate face W. Nu…o lunga serie de de ce-uri, nu cumva-uri sau prea-slaviri fondate pe simpla existenta.

Inainte de a emite judecati la adresa aproapelui este moral corect sa arunci o scurta privire catre a ta persoana incercand sa-ti analizezi erorile pe care ai capacitatea de a le vedea si totodata marcand cu rosu punctele in care te-ai dovedit slab insa in privinta carora nu realizezi,inca, ce si unde ai gresit.

Aplicand aceasta regula si in politica de carciuma, votantul are o oarece obligatie de a-si analiza propriile actiuni inainte de a omora cu pietre politicianul intors cu fata catre zidul opiniei publice.

Sa incepem dara sa dam cu rosii in noi insine pentru ca suntem vinovati in aceeasi masura ca si a noastra presupusa clasa politica de cele ce se petrec in tarisoara noastra minunata.

Haideti sa incepem cu lipsa de atitudine a cetateanului. Nu dupa alegeri pentru ca atunci la a lua pozitii suntem cei mai buni. Ma refer la exercitarea asa zisului drept la vot…eu il vad mai mult ca fiind o obligatie dar ma rog…boala romanului este uitarea,uita ca a fi cetatean implica si obligatii. Imi pare una dintre cele mai condamnabile fapte pe care o poate savarsi un roman nascut,crescut,stabilit si/sau….blocat in Romania.

Aceleasi persoane pe langa care alegerile trec neobservate fac parte din clasa celor mai virulenti critici ai ”Puterii”. Fie ea care o fi “Puterea” este vinovata,indiferent de ce culoare,miros,gust sau forma politica ar avea. Mi-a dat banca creditul la recuperare pentru ca nu sunt in stare sa-mi platesc ratele?asta netinand cont de nesabuinta-mi avuta in a contracta unul,doua noua credite pentru ca s-a putut,nu de alta? Da! “ Puterea”-i vinovata! Am fost concediat de la firma unde lucram? NU! Nu pentru ca angajatorul s-a saturat de mine si de tampeniile pe care le fac ci pentru ca Puterea nu m-a protejat.

Sunt un bugetar intre alte cateva sute de mii ce nu am obiectul muncii si plimb o hartie o zi intreaga pe holuri?mi s-a restructurat departamantul? NU! Este imposibil ca cineva sa fi realizat ca reprezint o cheltuiala inutila prin salariul ce-l primesc!Puterea-i de vina!Nu-mi gasesc un loc de munca si mi-s cam muritor de foame in consecinta? Apai nu pentru ca vrem sa fim directori ci pentru ca PUTEREA-I DE VINA! M-a fura administratorul,ma-nseala nevasta,copilul este un descreierat betiv,pisica mi-a crapat,cainele de 4 ani urineaza numai in casa desi il plimb afara pana ce urinez eu in locul lui pe coltul unui bloc,m-am blocat in lift,mi s-a ars becul la toaleta in timp ce ma stergeam la fund m-am speriat si mi-a scapat …degetul? Puterea-i vinovata! Iar eu,NU ma duc sa votez. De ce sa ma duc? Ca sa-i ingras pe aia care ajung sa fie Puterea?

Avem,in coltul opus, cetateanul care intentioneaza sa-si exercite dreptul la vot. Da! Laudabila intentie stricata de…directie. De ce? Pai sa judecam asa: este vre-o persona care sa nu fi auzit macar,daca nu cunoscut mai mult sau mai putin bine, un personaj ce a spus ca a votat cu X ca aia au dat ulei si/sau faina? Sau cati dintre noi nu am auzit alte persoane spunand : ai dracului zgarciti! Dau brichete!pai ce sa fac eu cu ea ca nici nu fumez! Sau : marfa ba! M-au umplut aia de brichete cat sa am un an intreg macar atat!

Si exemplele sunt multe si pot continua cu bucuria unora ca au primit galeti,instrumente cu adevarat utile imediat dupa alegeri cand iti vine sa vomiti, dezamagirea altora ca au primit esarfe sau fulare transformate in carpe de spalat geamuri ca numai Naomi poate purta asemenea culori sau minunea de a primi pantoful stang in campanie iar dupa vot si perechea acestuia dup ace aid us poza facuta pe mobilul,cumparat in rate,cu buletinul de vot. Ce doctrina?

Ce proiecte? Care programe de guvernare? De unde analiza a initiativelor legislative avute in trecut? Nu nenica! Ce mi-a dat?concret! ce am putut baga la mat sau folosi fie si pentru 2 secunde? Asta-i criteriul de baza al multor romani. Atat de important este incat o reusita in campania electoirala ar fi schimbarea siglei partidului cu un desen care sa reprezinte ce anume ofera pe la mitinguri : doi mici si o felie de paine, o galeata,o sapca,un tricou,o punga cu zahar mare dar nu la 1 kg …la 900 g,o bricheta…astfel alegatorul nu uita la urna cine i-a dat ceva mai util in momemntul in care flutura amenintor stampila cu VOTAT catre buletinul de vot.

Exista cu siguranta oameni care voteaza in mod responsabil,in urma unei alegeri cladite pe o mai mult sau mai putin profunda analiza a criteriilor ce se cuvin a fi luate in calcul atunci cand iau decizia de a vota cu X sau cu Y. Ponderea acestora este, din pacate, inca insuficienta pentru a schimba ceva si acestia sunt efectiv inghititi de cretinoizi retardati care voteaza “micul”. Solutia? Cianura eventual ca si aia tot o solutie este. Realist vorbind nu avem si nici nu cred ca vom avea prea curand o solutie viabila pentru aceasta problema. Este foarte greu sa induci responsabilitate si respect fata de un proces ce are un impact major asupra vietii fiecaruia dintre noi unor oameni,multor oameni,indobitociti de viata.

Neinspirata…inspiratie

Dom’le…am venit sa va zic ca …nu am nimic sa va zic.

Cam asa am vazut ca sunt confectionate multe posturi pe multe bloguri. Si ce-i ciudat? Apai ciudat este ca zice-se ca sunt si citite. Ei acum zau asa! eu ca cititor ce dracului sa caut sa intru la om pe pagina daca in mod constant omu-mi zice prin posturi ca nu are nimic…. de spus?

Si eu, ca autor, cum sa ma apuc sa spun lumii ca….nu am nimic de spus? Adica daca nu mai scriu lumea se gandeste ca nu o fac pentru ca…? Ce?.…Am treaba,eventual? Pai daca-i asa de ce sa distrug iluzii? Daca oumul crede ca am treaba cand eu de fapt nu mai scriu pentru ca nu-mi vine nimic in minte, la ce bun sa-i spun eu adevarul? Este ca si cum as sta de vorba cu cineva care ma considera inteligent si as incerca sa-l cinving ca in fapt eu sunt un dobitoc. Ideea in sine a unui astfel de post poate fi asemuita cu placerea din timpul actului sexual pe care o simte o sotie in timp ce sotul ei presteaza.

Dar aceasta socoteala petrecandu-se dupa ce el i-a administrat o mama de bataie dupa ce a venit de la amanta,sotia stiind ca de acolo vine,si inaintea prezentarii la tribunal pentru divort si stabilirea custodiei asupra celor trei puradei din care unul grav bolnav iar doi niste descreierati. Si daca mai pui si ca si-o trag pe-ntuneric nu pentru ca-s pudici ci pentru ca le-a fost taiat curentul din cauza de motiv de neplata sa te tii placer…

Sunt diverse forme de a spune ca…nu ai nimic de spus.

Prima , si cea mai simpla, este aceea de a scrie ceva de genul: “ nu am inspiratie! Nu mai stiu ce sa fac! Ma uit la tastatura si nu-mi vine nimic in minte”.Apoi mai nene! La ce dracului te chinui? Nu vine,nu vine…ce mama dracului? Ca doar nu ramai constipat daca nu mai scoti nimic din creier si incepe sa te doara capul si incepi sa tragi in public basini ale mintii si ai nevoie de laxative ca sa iasa si carbune medicinal ca sa opreasca abundenta de aere aromate. Nu iese las-o asa, dracului. Dar zau ca este genial de neinspirat sa imi spui ca….esti neinspirat. Sa mori tu! Bine dracului ca mi-ai spus ca as fi putut crede ca ai idei,opinii si le tii pentru tine. Multumesc pentru avertisment!

O alta bizara,din punctul meu de vedere,modalitate de instiintare a largului public in mod oficial si fara a lasa nicio urma de indoiala asupra genialitatii creative ce-ti apartine dar care a fugit de-acasa pentru un moment este aceea de a posta…..o poza. O poza si atat. Pui poza si intelege lumea ce vrea.Un tomberon,o cutie de scrisori,o masina lovita,un copac(pentru poeti),o floare(pentru sensibili),un ceva tras in poza de multe ori de altcineva. Restul? Ura si la gara! Ia de beleste ochii in poza ca…este! Ok! Dar ce-ai vrut?

Bine.. aici exclud blogurile profesionistilor, pagini pe care intri tocmai pentru ca omul este profesionist sau un bun amator a carui modalitate de a transmite un mesaj este fotografia,sau care-i doar bun si vrea sa vada lumea. Nu nene. Eu de exemplu n-am ce scrie ,caut o poza pe internet si …bang! O postez.. Daua mere doi cazani ma dusei si la…multi ani!,ca nu am gasit alta rima. Ce voi io pentru ca sa zic cu ea?Adeca nu-i macar facuta de mine sa zici ca …poate m-oi apuca de meserie. Nu…maria sa internetul,traiasca!

Treaba cu pozele se dezvolta la cucoanele care au o treaba asa…un gen de complex al iubitei de toti si neluata de nimeni” total gratuit si ….nesolicitat. Adeca posteaza ba o poza cu al ei dorsal,ba o poza facuta in focurile masturbarii ba un crac ba un san spre deliciul cocalarilor,admiratia mimozelor sau asa ziselor femei de oras care este ele asa de se intituleaza “open minded” si spre bucuria persoanelor care intretin…oarece raporturi sexuale cu o frecventa mai mare decat cea la care se iteste cometa Halley, mai pe scurt labagii cronici.

Apoi duduica draga lucru dracului si cu frumusetea asta iar nuditatea nu-i, condamnabila sau rea sau facatura necurata ca sa zic asa. Dar de la asta la a-ti arata organele in public neintrebata de sanatate pare-mi-se…a fi nu “ curvasaraie” ci…simplu: lipsa de respect de sine ce poate echivala,in multe cazuri, cu…oarece nivel de prostie,in cazul in care nu esti “de meserie”, chiar daca sustii cu tarie ca citesti pana iti ies ochii din orbite.A nu se confunda prostia cu incultura si nici femeia social catalogata zdreanta cu proasta.

Dupa poze vin in forta din urma …muzichiile bre! N-ai nimic de zis? Musai nu trebuie sa irosesti ziua! Pune ceva! Orice! O scobitoare,o maslina,o atentie ceva. O melodie. Aaaa nu! Nu-i o oarece chestie gen…”melodia zilei/saptamanii/lunii/anului”. Nu!Nici vorba…n-am nimic de zis? bag o socoteala acolo…nu ca ar fi o formatie noua sau mai putin cunoscuta decat Salam sau DJ “x”, chiar daca o asculta toata lumulita pana la saturatie in fiecare zi la orice post de radio. Hop! Si tu, ca se dau pesmeti,ia cu apa sa nu-ti ramana in gat.

Si vin comentariile: “sunt moarta dupa melodia asta”-esti pe ma-ta ca daca erai nu mai scriai. “Vaaaaaaaai!m-ai lesinat cu melodia asta!”-da!aici da! Si pe mine ca mi se facu greata la cat am ascultat-o in masina la radio,in birou la radio,la bar pe tidiu dupa munca si acasa seara de la vecinul de la trei si iar in masina,in birou… deci da! Bun articol, frumoasa idee! You made my day! Ca sa zic asa, ca tot se poarta scriiturile-n iengleza francofona folosita de prietenul popor chinez.

“ azi am sa va scriu …ca nu am nimic de scris”

Asta imi aduce aminte de bunicul meu,taran de meserie,avea numai doua clase si cu greu reusea sa-si puna iscalitura pe o foaie ca de citit ce sa mai vorbesc? Calvar.Bautura era nelipsita din activitatile zilnice cum,de altfel, in”sezon” nu era lipsita sapa. Imi spunea : “mai taica,daca nu stii ce sa zici, taci tata din gura sa nu te faci de ras”.

Open minded

Am vazut multe femei care pretind ca sunt “open minded” in privinta unora am cam inteles de unde vin si unde se duc, parandu-mi atitudinea justificabila,bine infipta intr-un rationament mai pe intelesul meu. Treaba este ca nu sunt multe acestea. Si aici ma refer la mediul blogaricesc. M-am gandit sa va spun cam ce anume am vazut ca trebuie sa fie,sa faca,sa simta o femeie open minded,concluzie trasa din paginile multor bloguri apartinand persoanelor de sex feminin ce considera ca sunt si isi striga statutul de open minded.

Femeia open minded trebuie sa fie independenta, in primul si in primul rand. Independenta financiar,independenta sentimental, mai independenta decat insasi independenta. Un fel de Monica Tatoiu la patrat, o Mihaela Tatu dar nu de trei ci de sase ori femeie sau un Mircea Solcanu fara…probleme. Nimic de zis la treaba cu independenta financiara,ba chiar laudabila din sute de puncte de vedere. Asta am inteles-o. Am sa dezvolt putin ce am dedus din independenta sentimentala si alte cateva puncte cheie.

1. Femeia open minded trebuie sa fie rece. Ea nu a iubit in viata ei un barbat si daca a facut-o a concluzionat,odata ce a fost lasata cu ochii in soare, ca individul era un dobitoc veritabil. Spre a demonstra ca-i open minded,si de aici independenta sentimentala, acest tip de femeie trebuieste pentru ca sa isi insele neaparat partenerul,monogamia fiind ceva practicat numai de proaste. Daca este mai open minded decat media femeilor din aceeasi clasa,isi inseal partenerul oficial cu amantu si amantul cu un alt amant pe care il inseala cu sotia primului amant ca sa fie cercul inchis. Femeia open minded neaga orice gand al stabilitatii in relatie ca despre casatorie nici nu poate fi vorba acest ritual obscur fiind practicat numai de femeile …evident,proaste si incuiate. Daca prin absurd teribila eroare este comisa si femeia open minded ajunge sa se casatoreasca ea este sefa in relatie,ea dicteaza cand si cum se face sex in cuplu si de cele mai multe ori dicteaza ca nu se face pentru ca masculul sa-si vada locul. In situatia aceasta masculul se duce si la alte usi caz in care ea,obligatoriu,nu se supara. Ce sa-i faci? Open minded asta vine si cu dezavantaje….

2. Femeia open minded este foarte sensibila,pe de alta parte, la problemele minoritatilor entice,ale minoritatilor sexuale,ale cainilor vagabinzi si nu in ultimul rand ale copiilor fara adapost nu atat din Romania cat cei de pe continentul insorit. Sensibilitatea la aceste probleme sta sa dovedeasca un nivel ridicat de integritate morala si un dezvoltat simt al responsabilitatii sociale.

3. Femeia open minded la locul de munca este cea mai desteapta. Nu exista, in colectivul din care face parte, o femeie cel putin la fel de dibace precum este ea si, fara doar si poate, toate femeile care sunt in pozitii ierarhic superioare ei au ajuns acolo culcandu-se(???)cu sefii cei mari. Barbatii de la locul de munca sunt,in majoritatea lor,niste tarani ordinari iar cei in prezenta carora ea isi permite glume cu tente sexuale(pentru ca-i open minded ) sunt numai putin mai rasariti decat restul insa evident inferiori ei. Daca femeia open minded a ajuns sa lucreze pe alte meleaguri decat cele romanesti … in Romania nu mai exista nimeni mai pregatit decat este ea in domeniul in care activeaza si de la open minded se face automat,odata cu trecerea de controlul pasapoartelor, upgrade la extra-open minded. Daca este jurnalista nu-i nevoie sa mai iasa din tara. Daca lucreaza in moda nici in tara in care a ajuns nu mai exista una ca ea. Daca este fotomodel….mai raman in lume maxim patru ce-i concureaza.

4. Femeia open minded NU GATESTE. Nu a gatit,nu gateste si nu va gati in veci. Activitatea din bucatarie, ce in neolitic era numita gatit, este in prezent practicata numai de tarancile proaste care suporta sa li se imbibe mirosul de mancare in coafura. Gatitul pentru partener reprezinta o fapta reprobabila ce te transforma in “femeia de la cratita” astfel pierzand orice sansa de a mai fi o femeie open minded. A pune produse semipreparate in cuptorul cu microunde poate fi considerat acceptabil numai si numai in situatia in care este vorba de floricele,ma scuzati… pop-corn, pentru a le rontai in loc de seminte la vizionarea unui film sau in timp ce-l citesti pe taica Paulo, NEAPARAT.

5. Pentru a fi femeie open minded trebuie sa ai momente,relativ multe, in care sa fii lipsita de orice fel de gratie ce ar putea apartine unei femei in acceptia celor incuiati. De ce? Fiind open minded esti si puternica iar prea multa gratie strica, capatand amprenta unei femei calde si riscand astfel sa fii catalogata drept taranca ce vrea sa se marite. Inadmisibil. Daca cumva ai comis o eroare aceasta poate fi indreptata repede devenind amanta pentru o perioada mai lunga sau mai scurta in functie de gravitatea consecintelor erorii comise.

Noi,poporul

Am intrat pe la blogeru si am vazut un post care m-a facut sa scriu cele ce urmeaza.

Intrebare : ati pleca definitiv din tara? Am incercat sa raspund insa am constatat ca spatiul dedicat comentariului este neincapator pentru veninu-mi adunat de ceva vreme incoace.

Nu stiu daca as pleca definitiv. Poate ca spun acest lucru acum aflat sub influenta faptului ca sunt plecat temporar, fapt care aduna multe alte lucruri si sentimente ce-mi pot influenta raspunsul. Sunt convins ca se pot realiza multe lucruri,in plan personal, si in tara. Cu greu,este adevarat, dar pe de alta parte nicaieri nu alearga cainii cu covrigi in coada si pana la urma tine numai si numai de individ. (mai mult…)

Afaceri de buzunar

Dom’le este greu ce sa mai! In momentul de fata criza asta financiara, la care nimeni nu se gandea pana sa apara insa pe care toata lumea, dupa ce a aparut, sustine ca o prevedea, ne afecteaza pe toti mai mult sau mai putin direct si intr-o mai mica sau mai mare masura. Atat pe noi ca indivizi parte a clasei muncitoare cat si pe micii,foarte micii… intreprinzatori,ca sa le zic asa. Aia despre care ne spuneam in gand sau cu voce tare: laaaaasa ca nu-l plang io p-ala ca se mai descurca! De exemplu:

Ai o mica frizerie? Nu mai merge ca inainte ca deh…lasa omul pleata sa creasca si se tunde la trei luni. Ai un mic chiosc cu …din toate? Stii tu! Ala de a fost numit supermarket pana in ’98. Nu mai merge ca inainte ca se lasa omul de mancare…si ia mai putina. Doar de mancare se lasa ca de la bautura nu poate sa taie. Si oricum dai jumatate din marfa pe caiet si mai recuperezi trei sferturi doar. (mai mult…)

Refuz sa donez!

Da!Refuz sa donez! Pentru orice cauza,pentru a ajuta orice persoana ce nu-mi este familie. REFUZ! Indiferent de cat de miscatoare ar fi povestea,indiferent de drama traita si indiferent de varsta, sex, boala si alte posibile circumstante…

Si da! In loc sad au 2 euro pentru a te scapa de problema mai pun doi si imi iau, mandru de mine pentru ca pot sa o fac si in timp de “criza”, un pachet de tigari. Si in loc sa donez 2 euro ma duc bucuros si total pasiv fata de drama ta si imi cumpar un prezervativ,ma rog..in cazul meu pastile anticonceptionale pentru a mea sotie. Se numeste planning familial ,pentru,evident,familia MEA. Si cand dau 2 euro pe 2 pungi de cipsuri pe care dupa aceea le arunc pentru ca am gresit aroma si nu imi plac o fac fara nici cea mai mica remuscare si cu maxim dezinteres fata de suferinta ta si/sau a celor apropiati tie! (mai mult…)

“Fiti dragut!”

Din seria expresiilor ce ma calca pe nervi : “Fiti dragut/a!”
Ce vrea sa insemneze si anume asta? Adeca eu nu-s,de fel, dragut din punct de vedere comportamental iar tu, pentru a te asigura de succesul actiunii ce ai inceput-o, simti nevoia de a ma atentiona ca-i cazul,cu tine, sa fiu dragut? Si daca nu sunt in continuare? Ce faci? Plangi? Si de unde stii ca nu sunt?

Daca eu sunt unul dintre cei mai draguti oameni pe care i-ai intalnit? De ce sa imi spui tu ca-i nevoie sa fiu dragut? Sau….nu te referi la comportament? Ma avertizezi cumva ca-s urat si ar fi cazul sa fac ceva sa ma fac mai dragut? (mai mult…)