Cine ma cauta?

Dar mai ales, cum dracului ma gaseste?

Am avut curiozitatea, in ultimul timp …cand am avut timp, sa ma uit la o rubrica a panoului meu de control.Ii zice “Termenii motorului de cautare”.Mare mi-a fost zambetul cand am inceput sa dau atentie micului patratel si tot mare regretul ca nu am facut-o pana atunci.Cine stie cate am pierdut din Decembrie 20 anul trecut pana acum doua saptamani? Ce am vazut? Pai sa vedeti si voi.

Isi fac aparitia foarte des cei cu mari probleme in dragoste, fiind gasit un urma unor cautari de genul: de ce ma iubesti? De ce nu ma iubesti? Ma iubesti? Cum ma iubesti? Sunt inca in asteptarea celor de genul : pe unde ma iubesti,de cate ori, in ce scop ma iubesti, in ce vagauna ma iubesti, termenii si conditiile contractului de iubeire si altele asemenea.

Acostor oameni imi permit sa le spun in situatia in care mai ajung pe aici si citesc si articolul acesta : Dragul meu/draga mea, daca ai ajuns sa cauti pe internet raspunsul la aceaste intrebari sau altele similare, ar trebui sa iti fie clar faptul ca NU TE IUBESTE in pana mea! Vesti proaste am pentru tine.

Temerile ti se vor adeveri si vei ajunge cu siguranta ala/aia singur/a la batranete plangand pe sub castani pentru ca ai facut in tinerete un test pe internet care sa iti spuna daca te iubeste sau nu iar raspunsul final a fost ca da…mai tarziu ai aflat ca nu. Vezi dreacu’ de viata ta si lasa tampeniile de pe internet ca nu afli de la Google daca te iubeste au ba iar daca tu chiar crezi ca poti afala m-as bucura, sincer, sa te vad peste ani mai distrus/a decat imi pot imagina si asta numai si numai pentru ca meriti.

Din categoria iubaretilor s-a remarcat unul de cauta…probabil versuri de manele sau o poezie pe care sa incerce sa o scrie pe un servetel dupa care sa incerce sa o citeasca intr-un moment de tandrete maxima : “te iubesc ca nimeni altul”. Prietene…s-o crezi tu! Ea este iubita de multi si numai ea hotaraste de o iubesti ca ei sau nu…si chiar si frecventa cu care o iubesti are un rol destul de important. Puteai incerca, de exemplu: te iubesc ca nimeni altul si…mai des ca urecheatul.

Fara carcota, la categoria “desene animate dublate in limba romana”una dintre cautari mi-a parut haioasa:” desene animate in limba romana sa ma lase sa ma uit”. Tare mult trebuie sa-si mai fi dorit pustiul sa vada desene in momentul in care a cautat, sau ma rog, mie asa mi-a lasat impresia.

De inchiriat

M-am hotarat sa intru in afaceri impreuna cu doi amici. Inchirierile merg foarte bine intrucat nu multa lume isi mai permite a fi proprietar. Cum este o inflatie in mai toate domeniile ne-am hotarat sa ne axam pe segmente inca virgine ale pietei. Va rog sa analizati oferta noastra:

Esti un amarat de functionar Ministerul Transpoturilor care ti-ai mintit parintii ca ai ajuns Director de Regionala ca sa nu te mai baraie la cap ca ti-ai ratat viitorul? Nu tremura! Mama ta nu va descoperi adevarul! Esti lucrator zilier in constructii insa soacra-ta stie ca esti inginer constructor?

Patreaza aparentele si intareste-le totodata! Esti miner te crezi inginer minier dar iti spui inginer miner iar toti fostii tai colegi de liceu au ajuns ba directori ba patroni ba sunt ingineri minieri pe bune si lucreaza pentru companii considerate colosi mondiali in domeniu? Se apropie italnirea de 20 de ani de la absolvire si petreceti un weekend la munte cu totii? Stai linistit! Nu te vei face de ras! Esti pandar la PMS Security insa tovarasii de birt stiu ca esti un James Bond prin SRI,SPP sau mai stiu eu unde( chiar exista PMS asta 🙂 🙂 ) pe bune am zis ca lesin cand vazui mare scris cu alb pe haina …neagra, evident, a pandarului dintr-un supermarket )Putem sa te ajutam! (mai mult…)

Simulam petreceri

Din seria “te ajut sa pari ce vrei”, proaspata noastra firma va ofera serviciul :
Simulare petrecere cu ospat copios.
Pentru sume rezonabile va oferim urmatoarele servicii si aranjamente ce va vor ajuta sa creati impresia ca ati castigat la loterie sau ca o duceti bine financiar. Serviciul este ideal pentru sarbatori cum ar fi Craciun, revelion, zile onomastice, zile de nastere sau pentru a va imbolnavi ocazional vecinii de invidie si curiozitate. Va vom inchiria si com presta urmatoarele servicii:
– Set de oase de cotlete de porc fripte 2 kg cu platou de argint
– Platou cu oase de peste.
– Platou cu oase de iepure care inca pastreaza miros de sos vanatorec.
– Platou cu oase de purcelus de lapte. (daca le incalziti in apa pe aragaz sau la microunde emana un miros apetisant) (mai mult…)

Cum se numeste?

Eram in vacanta. Urma sa trec in clasa a II-a si pentru carcotasi subliniez ca nu aveam 18 ani ci numai 8. Plecasem, pentru prima data, in tabara undeva la Babadag si urma sa stam acolo timp de 7 zile. Nu mi-a placut din clipa in care am ajuns. Nu mi-a placut deloc si tin minte ca aveam un sentiment foarte ciudat. Erau copii de diferite varste eu fiind unul dintre cei mai mici.

Timp de doua zile am facut eforturi mari sa ma acomodez cu glumele de tabara asa cum le stiti pornind de la pasta de dinti folosita in diverse scopuri continuand cu legatul mainilor de pat sau cu pusul de bete de chibrit aprinse intre degetele de la picioare in timpul somnului. Mai tin minte ca imi era foarte foame, la acea varsta eram foarte mofturos la mancare iar mancarea in tabara nu-mi placea deloc.

Nu am reusit prea bine sa ma acomodez si mic fiind aveam un sentiment de neputinta combinat cu faptul ca ma simteam…singur ceea ce imi crea o stare generala foarte aiurea cu atat mai mult cu cat imi amintesc ca am incercat sa gasesc sprijin la “ Tovarasa”, una din Tovarasele care ne insoteau. Bineinteles ca nu am prea gasit. (mai mult…)

Ma retrag!

Nu topaiti de bucurie, inca. Nu este decat vorba de concediu. Se intampla ca azi sa plec acasa in vacanta drept urmare semne de viata voi mai da undeva peste trei saptamani, nu ca as fi fost foarte activ in ultima perioada…
Ehhhhh! imi vad baiatul, sotia, am sa ma bucur de ceva mancare in firea ei si am sa savurez ceva vinuri care-mi lipsesc cu desavarsire pe unde-s amu. Nu ma cautati! nu am telefon, internet, posta, porumbei voiajori, mesageri. Ofticati-va! 🙂
Sa fiti cuminti, va rog!
Numai bine!

Intrebari

Am si eu oarece pareri de rau legate de prapaditu-mi blog. Una din ele ar fi legata de modul in care tratez unele teme foarte generoase asa cum s-a intamplat in articolul trecut si asa cum se va intampla si in acesta ce urmeaza, poate, sa-l citesti. Da, recunosc! Cam superficial tratate temele luand in considerare generozitatea cu care il intampina pe cel ce le abordeaza. Ar mai fi fost multe de spus, simt, stiu cum de altfel sunt multe de spus si pe tema ce urmeaza. Sunt doua subiecte pe care le voi aborda, promit, intr-o manieara cu mult mai serioasa si orientata spre ceea ce, in viziunea mea, reprezinta miezul problemei.

De ce intermediari? Nu de putine ori m-am intrebat de ce avem noi, mai mult sau mai putin credinciosii, nevoie de intermediari in relatia cu cel ce ne-a creat(zice-se)? Ce anume il face pe el, preotul, sa fie atat de apropiat de El, creatorul, astfel incat sa aiba caderea morala necesara pentru a-mi intermedia poate cea mai intima relatie din cate pot exista? Sa fie oare vorba de cunoastere el fiind un bun cunoscator al cuvintelor Biblice?

Sa fie vorba despre faptul ca este un om de o moralitate exemplara? Sa fie capacitatea de intelegere, toleranta, puterea de a ierta? Sa fie un cumul al acestora? Sa fie acest preot oare un sfant in carne si oase venit printre noi pacatosii pentru a ne aduce pe calea cea buna? Si tot eu imi raspud…RAHAT! Sunt oameni si ca si toti ceilalti sunt mai buni, mai putin buni si….mai rai. Sunt expusi aceluiasi mediu, traiesc printre aceleasi ispite, gresesc si iarta (sau nu) la fel ca si enoriasii iar eu, fara a dori sa-mi pierd urma fina de modestie,pot sustine ca sunt moral de 10 ori mai integru decat multi,foarte multi dintre ei. Si atunci de unde calitatea si capacitatea lor de a-mi intermedia relatia cu Dumnezeu? Cu ce anume este el , creatura a aceluiasi Tata,dupa acelasi tipar,mai bun si mai curat decat mine? Este mai iubit de El decat sunt eu,pacatosul “de rand”? apai…nu ne iubeste in aceeasi masura pe toti,in bunatatea lui?

De ce un homosexual cu tendinte masochiste sau un banal pacatos care se lasa prada farmecelor unei femei, alta decat cea “luata” in fata lui Dumnezeu, sau un hot de ultima speta sau un pedofil ordinar sau un fost bautor de pipi actual sustinator de scandaluri intre popii ai mari sau unul care ia numele Domnului in desert cantand cantece bisericesti beat mort in timp ce doua maici se hilizesc sau unul care se trage-n asternut cu sotia fratelui sau, sau, sau, sau……de ce atsia de mai sus se presupune ca-s cei care au caderea morala sa ma sfatuiasca, sa-mi fie calauze pe drumul credintei?

Pentru ca am toate aceste intrebari, retorice evident, am refuzat si refuz categoric sa ma duc sa-l ascult cum gatuie de paste in timp ce babele se calca-n picioare sa aprinda o lumanare.

Lupta cu organul

Cam despre asta este vorba si uneori la asta se rezuma tot: scoica cu par, biboanta, fofoloanca, creasta, pasarica, ceasca, mitra, mingeac///carici,ciocan,socoteala,castravete,balanoi,biban,caras,par(asa cred ei si ar vrea ele),salam.

Dom’le…cum sa va spun eu asa….am fost blestemat! Mare blestem si cu mare dusmanie aruncat asupra mea.

Toata tarasenia asta prin care trecui si trec,inca, intr-o oarecare masura ma face sa realizez ca-i lucru socototit tare “a fi femeie”.

Da! Mare socoteala si maxima,zic.

Sa ai ceva intre picioare si sa nu fie nici un penis, nici piciorul colegului care te loveste in mod constant in zona in discutie ci ceea ce credeam ca este un simplu vagin este o afacere veritabila. Dom’le ….m-am convins vaginul nu este numai o parte a aparatului genital feminin, în formă de canal cilindric, musculos și membranos, care face legătura între vulvă și uter care se umezeste imediat dupa ce posesoarea primeste bijuterii ci poate avea o gama larga a functionalitatilor ce poate varia de la pasaport la permis de conducere la permis de munca la chei de camera chei de masina si la multe multe altele. Numarul de lucruri la care nemernica gaura poate fi folosita variaza nu in functie de capacitatea intelectuala a purtatoarei ci numai si numai in functie de…incapacitatea barbatului de a gandi.

Se intampla ca de ceva vreme am schimbat compania la care lucram lucru ce a si provocat absenta din mediul blogaricesc. Pe de alta parte tare fericit am mai fost mai ales inainte de a incepe efectiv. In mare si pe scurt urma sa mearga extraordinar de bine fara hopuri ci doar cu o perioada mai aglomerata ,de pana la doua luni, in care sa se aseze toate la locul lor. Ei bine….toate bune si frumoase incepe treaba sunt anuntat de sef ca voi mai avea o persoana in departament care sa ocupe o pozitie ce era libera, si nu orice persoana ci o …EA. EA asta nu poate sa se alature echipei chiar de la inceput intrucat are oarece alte obligatii care o vor retine pentru o perioada foarte scurta. Asta este … o perioada “foarte scurta” ma pot adapta, pot reorganiza,redistribui si se rezolva. Ei….mai bine nu mai venea.

Treaba grava si cu multe unflaturi. EA, posesoare de vagin, se prezinta la departament intru ocuparea pozitiei prestabilite. Prima zi….tarziu. Vine cu o ora mai tarziu pleaca dupa alte doua, vine iar pentru doua ore si pleaca iar mai devreme….deh….acomodarea. Si tot asa pentru o perioada. Amu… nha! Redistribui,reorganizez ca mimoza sa se adapteze. Pai? S-a adaptat? Nuuuuu ! zic eu…sa iau masuri dara! O iau vorbesc cu ea, ii repet cam ce atributii are si in mare cam care sunt necesitatile pozitie pe care o ocupa, ii repet programul si situatiile in care acesta poate beneficia de o oarecare flexibilitate ca nu-i chiar cu norma si cartela de pontaj si primesc un raspuns satisfacator, incurajator chiar urmand ca dupa doua ore sa primesc si un telefon de la sefu’. Pai? Cum se poate altfel?

Amu nu pot sa sustin ca sunt chiar atat de naiv si nu ma asteptam…nu trebuia sa fii un bun psiholog si nici macar prea istet nu trebuia sa fii pentru a realiza ca micuta sirena are gura unui guvid si o arde aiurea pe-nserat ventuzand rechinul . Treaba devine groasa din acel punct pe’nca rechinul este cam al doilea ca marime, dupa Marele Alb, in oceanul nostru iar eu ….mi-s un prapadit de peste ce capata atitudine de peste spada si in trafic intepa indirect rechinu-n coada. Diplomatic imi expun necesitatile, si nu cele fiziologice, alaturate unui rationament bine infipt in note realiste iar rechinul n-are de ales(imi place sa cred) decat sa treaca cu vederea nesabuita-mi abatere. Sirena, evident, continua cu al sau comportament de zi in timp ce de noapte presteaza la umbra burtii rechinului.

Treaba cam ramane nefacuta si beleaua ia amploare ca ori o face altcineva, ceea ce nu consider a fi normal, ori iau iar atitudine si poate rezolv ceva sau poate nu, ori….ma apuc si fac eu si la cat sunt de lenes asta-i exclus. Avertizat,oarecum , fiind exista sanse mari sa ajung si eu sa prestez sub burta rechinului insa nu ca sirena ci in sensul figurat. Si in timp ce ma gandeam eu la problema porumbelul razboinic ma surprinde iesindu-mi pe gura cu o mare viteza, atat de mare incat nu mai era loc sa il prind sa-l bag inapoi. Si sa te tii nenica!

Iar ma cheama rechinul iar incep eu sa expun probleme ba chiar sa dau…solutii cum ar fi a se muta sirena intr-o parte a oceanului unde-i apa mica, pestisori colorati, caluti si stelute de mare responsabilitate mica remuneratie identica si sirena, pierduta printre corali, face ce vrea coada ei. Aaaaaaaa ! pai? Nu-i bine nici asa ca sireana nu mai are ….titlu in apa mica si ca ei ii place in apa mare dar…cand vrea ea ii place. Asa…la ore fixe se simte…ingradita ceea ce ii afecteaza grav buzele. Si prost cum sunt imi simt al doilea porumbel al zilei cum mi se zbate in gura incercand sa iasa.

Si tac, si tac pana la un moment dat cand rechinu-mi spune ca sirena-i un excelent lucrator dar ea trebuie sa aiba un asa-numit “ Sirena’s time” atunci vazui negru-n fata ochilor si pe langa intrebarea,legitima zic eu, “apai nu poate sa aiba Siren’s time dupa ce termina programul?” imi mai iese si ceva de genul…stiu ca rechinii au pielea groasa si ca trebe si curatata din cand in cand ea ocupandu-se de oarece zone mai greu accesibile insa…… ete ca apasai botonu’ care nu trebuia apasat si pe care scria cu litere de-o schiapa “NU APASA AICI! “.

Urmeaza o discutie stanjenitoare spre ridicola si copilareasca din unele puncte de vedere in care rechinul se lauda ca o mananca pe sirena daca cumva ma deranjeaza si afecteaza munca dar ca si eu sa fiu mai intelegator cu sirena ca nu-i dracu’asa de negru. Io ca-i negru el ca nu-i io ca este si argumentez de ce-i asa negru el nu mai zice nica si apare sirena ziua urmatoare la program. Nu ma asteptam, ce-i drept, cum nici sa dureze prea mult minunatia nu ma astept. Deocamdata-i rezolvata…

Toata tarasenia asta ma duce cu gandul nu atat la calitatea indoielnica a unor femei ci la cat de idioti sunt unii barbati.

In situatia in care ai o pozitie care nu numai ca implica o responsabilitate extraorsdinar de mare ci implica si o buna organizare a timpului, o anumita prestanta in fata clientilor si a subordonatilor deopotriva, o pozitie care iti aduce beneficii ce cu usurinta pot fi categorisite drept enorme tu stai sa te lingi in cur cu o tuta(ca prea isteata nu-i ). Si hai ca o faci nu-i bai insa lasi asta sa afecteze o ramura intreaga a activitatilor de care, pana la urma, si tu raspunzi poate mai mult decat o fac eu. Comportamentul nu numai ca frizeaza penibilul ci devine caracteristic unui retard. Apai mare pacat zic, ca omul in afara de asta este tare pe ceea ce face din cate am putut observa si raportat la capacitatea mea de a …evalua.

Un fleac? Nu! M-au nenorocit!

Nu imi este frica de munca pentru ca stiu sa ma feresc de ea.

Asta-i o treba cu un mai mere specific romanesc decat micul si sarmaua. Roman fiind am tot aplicat-o impreuna cu un stil de “munca” la fel de romanesc: munceste 5 minute cand esti vazut ca degeaba muncesti 7 ore si 55 de minute daca nu te vede nimeni,vor zice ca …n-ai facut nimic.

Treaba este ca…mi s-a infundat. Cu alte cuvinte m-au nenorocit si a dat munca de mine. Daca dadem eu de ea mai era cum mai era…o mai minteam eu. Ii mai ziceam: nu dom’le stai asa! Eu sunt doar…in trecere…stau nitel cu tine si ma duc. Dar dite ea de mine si s-a urcat in a mea spinare. M-am umplut de munca mai ceva decat se umple Casa Poporului de steaguri pe 1 Decembrie. Trebuia sa se intample odata si odata ca nu tine nimic la nesfarsit dara…parca-i prea de tot. Cand ma gandesc la timpul pe care il am la dispozitie ma simt ca un soarece intr-un siloz proaspat maturat. Nu-i bre! Si daca nu-i…ce sa fac?

Aiast motiv ma aduce in situatia in care interventiile mele pe la lumi in bloguri sunt reduse spre…deloc iar activitatea-mi pe propria-mi pagina nu doar pare ci chiar este inexistenta. Amu pre ca se va regla treaba in cateva zile… Sper si eu ca mortul colacul de la rudele care i-au luat averea si care au topait de fericire la aflarea vestii trecerii in….lumea celor drepti.

Ca tot veni vorba: “lumea celor drepti”. Ma ai dreacu mai suntem cu unele faze de genul asta…auzi la ei: drepti. De ce? Ca-s tapeni si perfect intinsi? . Mai este aia cu….”trecerea in nefiinta”. Haida deh! Da..de ce nu simplu: a crapat? Daca esti ‘f-o personalitate,pe la stiri, nu mai crapi/mori. Nu! Treci in nefiinta. Prostimea? Prostimea la stiri moare,simplu. De esti mai cunoscut…treci in nefiinta. Mama cum suna asta de zici ca cine stie ce fapta memorabila a savarsit… Sau “a da ortul popii”. Adeca care vrea sa zica pana si ultimu banut de-l ai,fie el cat de mic in valoare, tre sa-l dai pe ultima suta popii. Pai? Cum altfel? Tu-ti dai ortu si si rubedeniile tot tre sa plateasca popa sa-ti cante la capatai,in scarba si pilit,ca deh este pomana.

Cand ma simt roman…

Ma simt roman cand, incapatanat fiind ca un prost, tot o fac pe turistul prin Romania platind pentru cazare si mancare de trei ori mai mult decat face si primind la pachet cu serviciile de rahat si o atitudine gretoasa din parte personalului de parca-i vina mea ca nu au fost platiti de doua luni. Si tot nu m-am invatat minte ,comod fiind,ca deh sunt roman, nu ma las…

Ma simt roman cand in Dubai stau la rand sa-mi scanez retina inghiontit de toti africanii din tari catalogate ca facand parte din “lumea a treia” in timp ce trec pe langa mine vajaind adevaratii europeni.

Tot roman ma simt cand atunci de-s contractat suma de la care porneste negocierea este situata undeva la jumatate din ce i se ofera unui american, englez, sud african(alb), canadian si asta nu pentru ca nu as avea experienta si pregatirea necesare ci pentru simplul fapt ca ma tradeaza pasaportul.

Ma simt roman cand imi amintesc cine ne reprezinta in Parlamentul European.

Ma simt roman cand vad in state lovite de razboaie crunte sosele mai bune decat autostrada Bucuresti-Pitesti. Si tot roman m-am simtit cand am vazut acum aproximativ trei ani indicator rutier “Atentie! Drum cu denivelari”pe aceeasi autostrada.

Ma simt roman cand vad cata lume isi da jumatate din leafa mizera pe un telefon modern plangand de foame in urmatoarele trei luni.

Ma simt roman cand vad ca numai tiganii sunt invinovatiti pentru imaginea proasta pe care o avem in lume cand de fapt ei reprezinta numai 10% din motivele reale.

Ma simt foarte roman in perioada alegerilor cand vad cat de dobitoci suntem si aud de faze de genul celor petrecute: luat pantoful stang inainte de votare, votat, facut poza, aratat poza,luat si pantoful drept.

Ma simt roman cand dupa ce mananc ma loveste in moalele capului un pitic mic si nemernic provocandumi o lene de ma doare lene care-mi umfla ochii a somn si imi inmoaie genunchii de abea ma mai tin pe picioare. Atunci imi spun : cum o fi sa te simti asa o zi intreaga…roman fiind.

Ma simt roman cand vad cata lume se plange de calitatea serviciilor medicale gratuite fara a se intrebe macar o data : “ eu cu cati bani am contribuit anul trecut la asigurarile de sanatate si cam cate retete gratuite/compensate am luat, de cate ori am trecut pe la medicul de familie,cate zile de concediu medical am avut, cati coasigurati am si cam cat costa toate acestea intr-un an?” si multe altele.

Ma simt roman cand pe litoralul romanesc pute a cur nespalat iar preturile sunt mai mari decat la turci.

Ma simt roman cand vad cate shaormarii sunt in centrul istoric al…”capitalei culturale a Romaniei”.

Ma simt roman cand vad cum duduie ziarele ca aproape tot personalul care pazeste granitele tarii este arestat….fiind inlocuit,probabil, de cei ce vor deveni in maxim 3 ani infractori in acelasi fel, pentru ca deh! Este genetic!

Ma simt roman cand uit ca a avea calitatea de cetatean implica nu numai drepturi ci si obligatii.

Ma simt roman cand vad romani cu salarii bunicele cum se calca-n picioare pentru un cap de ata de capatat.

Ma simt roman cand 8 din 10 italiani intalniti imi zic,invariabil:”aaaaa! Esti roman? am cunoscut o romanca…prostituata in “X” oras”.

Ma simt roman cand in orice aeroport international imi recunosc des concetatenii…inzorzoniti ca pomul de craciun, galagiosi ca pe stadion,nesimti pana la Dumnezeu.
Ma simt roman cand vecinului de la 4 ii duduie maneaua-n casa si-l aud chiraind a chef mare de Vineri pana Duminica…de bucurie probabil ca-i somer de patru ani. In cursul saptamanii are treaba…este plecat la pescuit. Si nu, nu-i….rrom.

Ma simt roman cand vad toti credinciosii blestemandu-se prin curtea Mitropoliei.

Ma simt roman cand parchez in spatele blocului si-mi este masina inconjurata de o ceata de 20 de caini fara stapan hraniti,cu regularitate, de toate babele senile din bloc. Aceleasi babe care invariabil se plang ca n-au ce manca…

Ma simt roman cand le zic babelor mai sus mentionate : “Lua-v-ar potaile foc si voi cu ele-n brate!” si le aud in urma :”lua-te-ar dracu de haimana!” “n-ai avea parte de lumanare la capatai!”. Si tare mult ma bucur sa le vad ca pe niste maimute urcate pe gratii de nervi.

Ma simt roman cand in urma inundatiilor vad militarii muncind de la sar capacele pentru a salva bunurile sinistratilor iar sinistratii se uita la ei dand indicatii.

Ma simt roman cand vara la semafor in Bucuresti imi sare cate unul pe parbriz cica sa mi-l spele, si tot roman ma simt de reusesc sa pun mana pe el. Nu am prins decat doi pana acum si va spun…satisfactia este de nepretuit.

De pe tusa carcotesc,politic ma oparesc

Blog Politic sa fie dara,si mai lunga postarea ca-s tare multe asemenea minunatii.

Ma distreaza la culme unele bloguri asa-zis politice. Bloguri prin ale caror postari se ia,chipurile, atitudine. Si,ca de obicei,comentariile sunt de nepretuit.Ce sa zic? Vine unul/una cu o postare de bine sau de rau asupra unui X reprezentant al unui Y partid…fiecare cu opinia lui si cu formele de manifestare specifice. Sar peste tendintele paranoide ale posturilor ce analizeaza basina unui dobitoc, ca fiind parte dintr-o mare conspiratie, sau declaratia alambicata a altuia, in care este jignit primul FARA a-i fi combatuta BASINA trasa, ca dovada a genialitatii politice. Ma duc inspre comentarii. Cu sutele pe unele bloguri cu zecile pe altele si 2 pe multe dintre ele… ei bine comentariile sunt de nepretuit!

De la bun inceput se observa ca nimeni,dar nici unul din cei pe care i-am vizitat nu tin in minte fondul problemei nu incearca sa inteleaga sau daca ei inteleg nu incearca sa explice “de ce?”. Nu. Ori sunt elogii siropoase unele facute cu talent altele lipsite de gratie in care se observa doar o limba umeda si doritoare cum se indreapta catre popoul unuia dintre ilustrii politicieni ori sunt vorbe cu venin aruncate spre alti reprezentanti de soi ai presupiusei existente clase politice. Nu mi-a fost dat sa vad pana acum un blog care sa faca o analiza, mai mult sau mai putin pe intelesul tuturor, in care sa spuna X partid greseste in locul Y si Z partid CONCRET poate face W. Nu…o lunga serie de de ce-uri, nu cumva-uri sau prea-slaviri fondate pe simpla existenta.

Inainte de a emite judecati la adresa aproapelui este moral corect sa arunci o scurta privire catre a ta persoana incercand sa-ti analizezi erorile pe care ai capacitatea de a le vedea si totodata marcand cu rosu punctele in care te-ai dovedit slab insa in privinta carora nu realizezi,inca, ce si unde ai gresit.

Aplicand aceasta regula si in politica de carciuma, votantul are o oarece obligatie de a-si analiza propriile actiuni inainte de a omora cu pietre politicianul intors cu fata catre zidul opiniei publice.

Sa incepem dara sa dam cu rosii in noi insine pentru ca suntem vinovati in aceeasi masura ca si a noastra presupusa clasa politica de cele ce se petrec in tarisoara noastra minunata.

Haideti sa incepem cu lipsa de atitudine a cetateanului. Nu dupa alegeri pentru ca atunci la a lua pozitii suntem cei mai buni. Ma refer la exercitarea asa zisului drept la vot…eu il vad mai mult ca fiind o obligatie dar ma rog…boala romanului este uitarea,uita ca a fi cetatean implica si obligatii. Imi pare una dintre cele mai condamnabile fapte pe care o poate savarsi un roman nascut,crescut,stabilit si/sau….blocat in Romania.

Aceleasi persoane pe langa care alegerile trec neobservate fac parte din clasa celor mai virulenti critici ai ”Puterii”. Fie ea care o fi “Puterea” este vinovata,indiferent de ce culoare,miros,gust sau forma politica ar avea. Mi-a dat banca creditul la recuperare pentru ca nu sunt in stare sa-mi platesc ratele?asta netinand cont de nesabuinta-mi avuta in a contracta unul,doua noua credite pentru ca s-a putut,nu de alta? Da! “ Puterea”-i vinovata! Am fost concediat de la firma unde lucram? NU! Nu pentru ca angajatorul s-a saturat de mine si de tampeniile pe care le fac ci pentru ca Puterea nu m-a protejat.

Sunt un bugetar intre alte cateva sute de mii ce nu am obiectul muncii si plimb o hartie o zi intreaga pe holuri?mi s-a restructurat departamantul? NU! Este imposibil ca cineva sa fi realizat ca reprezint o cheltuiala inutila prin salariul ce-l primesc!Puterea-i de vina!Nu-mi gasesc un loc de munca si mi-s cam muritor de foame in consecinta? Apai nu pentru ca vrem sa fim directori ci pentru ca PUTEREA-I DE VINA! M-a fura administratorul,ma-nseala nevasta,copilul este un descreierat betiv,pisica mi-a crapat,cainele de 4 ani urineaza numai in casa desi il plimb afara pana ce urinez eu in locul lui pe coltul unui bloc,m-am blocat in lift,mi s-a ars becul la toaleta in timp ce ma stergeam la fund m-am speriat si mi-a scapat …degetul? Puterea-i vinovata! Iar eu,NU ma duc sa votez. De ce sa ma duc? Ca sa-i ingras pe aia care ajung sa fie Puterea?

Avem,in coltul opus, cetateanul care intentioneaza sa-si exercite dreptul la vot. Da! Laudabila intentie stricata de…directie. De ce? Pai sa judecam asa: este vre-o persona care sa nu fi auzit macar,daca nu cunoscut mai mult sau mai putin bine, un personaj ce a spus ca a votat cu X ca aia au dat ulei si/sau faina? Sau cati dintre noi nu am auzit alte persoane spunand : ai dracului zgarciti! Dau brichete!pai ce sa fac eu cu ea ca nici nu fumez! Sau : marfa ba! M-au umplut aia de brichete cat sa am un an intreg macar atat!

Si exemplele sunt multe si pot continua cu bucuria unora ca au primit galeti,instrumente cu adevarat utile imediat dupa alegeri cand iti vine sa vomiti, dezamagirea altora ca au primit esarfe sau fulare transformate in carpe de spalat geamuri ca numai Naomi poate purta asemenea culori sau minunea de a primi pantoful stang in campanie iar dupa vot si perechea acestuia dup ace aid us poza facuta pe mobilul,cumparat in rate,cu buletinul de vot. Ce doctrina?

Ce proiecte? Care programe de guvernare? De unde analiza a initiativelor legislative avute in trecut? Nu nenica! Ce mi-a dat?concret! ce am putut baga la mat sau folosi fie si pentru 2 secunde? Asta-i criteriul de baza al multor romani. Atat de important este incat o reusita in campania electoirala ar fi schimbarea siglei partidului cu un desen care sa reprezinte ce anume ofera pe la mitinguri : doi mici si o felie de paine, o galeata,o sapca,un tricou,o punga cu zahar mare dar nu la 1 kg …la 900 g,o bricheta…astfel alegatorul nu uita la urna cine i-a dat ceva mai util in momemntul in care flutura amenintor stampila cu VOTAT catre buletinul de vot.

Exista cu siguranta oameni care voteaza in mod responsabil,in urma unei alegeri cladite pe o mai mult sau mai putin profunda analiza a criteriilor ce se cuvin a fi luate in calcul atunci cand iau decizia de a vota cu X sau cu Y. Ponderea acestora este, din pacate, inca insuficienta pentru a schimba ceva si acestia sunt efectiv inghititi de cretinoizi retardati care voteaza “micul”. Solutia? Cianura eventual ca si aia tot o solutie este. Realist vorbind nu avem si nici nu cred ca vom avea prea curand o solutie viabila pentru aceasta problema. Este foarte greu sa induci responsabilitate si respect fata de un proces ce are un impact major asupra vietii fiecaruia dintre noi unor oameni,multor oameni,indobitociti de viata.