Experiente

Afacerile de strada

În graba mea spre casă ajung la “Dunărea”, o zonă de marketing unde copilași de clasa a V-a se duc la păcănele și unde bișnițarii își fac nestingheriți treaba. Stau așa și mă gândesc, poliția ce pula mea face? De când mă știu eu, în “Piața Sârbilor” și la “Dunărea” colcăie frate de bișnițari. Scoate bișnițaru’ țigări din mașină cum scoate rusu vodka din cămară. Dă-o-n pula mea de treabă, înțeleg că poliția freacă menta p’aci dar nici chiar așa. Nu ajung bine în piață că deja bișnițaru îmi prezintă C.V-ul.

“Cafea, țigări, telefoane, avem!”
Țin minte că împreună cu un prieten am fost să cumpăr câteva țigări la bucată și mi-a dat niște căcaturi contra făcute. Mă învățasem minte. Peste ceva timp, mă duc tot la el.
Eu: – Dă-mi și mie două la bucată!
Bișnis: – Poftim!
Eu: – Frate, sunt de căcat astea!
Bișnis: – Ce vorbești tu? Ai luat tu de la mine?
Eu: – Da!
Bișnis: – Bă eu nu cred!
Eu: – De ce nu crezi?
Bișnis: – E pentru prima dată când dau așa ceva.
Mai am o altă amintire care îmi violează neuronii. Mergând prin piață o țigancă se bagă în talk show cu mine.
Nefertiti: – Vrei iPhone 4s?
Eu: – Dă-mi să mă uit la el!
Nefertiti: – E original mă! Îl dau la 500 lei.
Eu: – E făcătură mă!
Nefertiti: – Ce făcătură mă?
Eu: – Bă, tu ai mai văzut iPhone să ruleze Android 2.3 ?
Nefertiti: – E telefon nou!
Nefertiti: – Hai dă-l încoa că ești prost!
Atât ne mai trebuie, să ne învețe țiganii “tâhnolojie”. Se duce pe pulă țara asta.