Nu știu datorită vârstei sau nu, dar mi se întâmplă foarte des să mă enervez doar pentru că anumite lucruri nu sunt așa cum eu vreau eu să fie. Mă enervez dacă ambalajele sunt rupte aiurea, dacă hainele sunt aruncate oriunde în cameră, dacă nu e ordine pe masa pe care trebuie să lucrez… Și de cele mai multe ori țip sau mă cert cu cel/cea care mă provoacă în sensul ăsta.

Acum câteva zile am împrăștiat cereale prin toată casa doar pentru că ambalajul era rupt aiurea. Adică la întâmplare, adică nu era tăiat cu foarfeca și când au em luat punga cu cereale ea s-a rupt mai mult și mi-a scăpat, iar apoi am cules fulgii de pe jos. Tot cu câteva zile în urmă m-am enervat teribil doar pentru că niște haine erau aruncate pe un scaun. Vineri, la serviciu m-au apucat dracii când am realizat ce dezordine am pe birou și că nu puteam să mișc un pix.

Nu știu dacă e normal să am fixuri d-astea, dar sănătos nu e cu siguranță pentru că piticii încep să protesteze în astfel de cazuri și eu mă agit. Eh, după o anumită vârstă o iei din loc, dar e și asta o etapă. Gândul asta mă cosolează.