10 trucuri pentru îmbunătăţirea memoriei
Faci parte din categoria care uită de la mână până la gură? Care se trezeşte în faţa blocului şi nu-şi aminteşte dacă a încuiat uşa? Şi eu, aşa că am căutat câteva remedii pentru îmbunătăţirea condiţiilor muşchilor cerebrali care se ocupă de memorie.
1. Vorbeşte cu mâinile
Gesticuland ajuţi creierul să-şi amintescă ceva important. Dacă faci aceste gesturi cu un scop atunci când înveţi îţi va fi mai uşor să-ţi aminteşti conceptul. Ideea este că tu păstrezi două tipuri de informaţii despre ceva ce trebuie să-ţi aminteşti mai târziu.
Exemplu: când afli numele cuiva încearcă să-l scrii în palmă cu degetul.
2. Chill
Calmul şi lipsa stresului ajută creierul să se focuseze pe memorie. Studiile arată că atunci când un om este foarte stresat, partea creierului care se ocupă de memorie se micşorează. Un alt studiu arată că persoanele cu probleme emoţionale sunt predispuse la probleme de memorie. Renunţă la stres, deşi pare absurd este destul de simplu: nu lăsa jobul să-ţi ocupe timpul liber, nu-ţi fă planuri de week-end şi scoate relaţiile negative din viaţa ta.
3. Somn
Americanii au o vorbă, “sleep on it”, adică dormi pe ea şi o folosesc atunci când trebuie să ia decizii importante. Ei bine, se aplică şi somnul bun ajută la o memorie bună. 6 ore de somn neîntrerupt din momentul în care ai învăţat şi până ai nevoie de ele sunt suficiente pentru creierul tău. Dar trebuie să te duci direct la somn fără alte activităţi sau noi informaţii ca a doua zi să fii fresh.
4. Legume şi fructe
Consumul de anumite fructe şi legume pot ajuta memoria: broccoli, conopidă, varză de Bruxelles, spanac sau napi. Strugurii şi merele verzi sunt de asemenea fructe care ajută la memorie.
5. Alătură-te unui club de carte
Nu numai cititul ajută la îmbunătăţirea memoriei, dar şi discuţiile de după sunt necesare. Mai ales dacă eşti alături de prieteni poţi fortifica funcţiile lobului frontal. Pentru asta trebuie să treci la o gândire mai profundă şi la căutarea semnificaţiilor din carte.
6. Yoga
Exerciţiile meditative ajută funcţiile cognitive şi ascuţeşte abilitatea gândirii critice. Dacă nu-ţi place yoga să ştii că orice fel de exerciţii ajută la îmbunătăţirea memoriei deoarece creşte circulaţia sângelui în corp şi mai ales în zonele care se ocupă de memorie.
7. Miroase rozmarin
Într-un studiu recent a ieşit la iveală că mireasma care ajută la memorie este rozmarinul.
8. Atenţia
Poate spuneţi că vorbim automat de atenţie, dar multe persoane care se plâng de pierderi de memorie au de fapt probleme de atenţie. Ori au fost distraşi ori nu au ştiut cum să înveţe de la bun început. Încearcă să nu mai faci cinci lucruri deodată, ci focusează-te pe cel mai important, adică stinge tv-ul când citeşti ceva şi nu-ţi lăsa ochii sau mintea să cutreiere aiurea.
9. Învaţă un cântec nou
Ai păţit-o să cânţi un cântec vechi de 10 ani şi să realizezi că nu-i ştii versurile? Ei bine, caută un câtec şi învaţă-i versurile, pe lângă memorie este şi amuzant. Vei lucra cu două feluri de memorie: auditivă şi verbală, ceva ce nu faci prea des. Studiile arată că cu cât ne antrenăm creierul cu preocupăr intelectuale cu atât ne amplificăm rezervele cognitive şi putem reduce riscurile de demenţă.
10. Mâzgăleşte
Când ai desenat ultima oară floricele şi inimioare? Un creion care se joacă pe hârtie este o metodă optimă de îmbunătăţire a memoriei. Dacă nu te concentrezi asupra informaţiei, nu o percepi ca atare şi nu ai cum să ţii minte ceva ce nu ai învăţat.
Oh, zi frumoasă de joi
Probabil că îmi sorb cafeaua sub poama coaptă din ograda bunicii. Am lăsat totul în urmă şi-am pornit într-o călătorie a regăsirii, dar mai ales într-o călătorie a dorului.
Pe lângă dorul de fiinţa sufletului meu, bunica mea, mă apasă melancolic amintirile copilăriei petrecute la ţară. Ce vremuri şi câtă viaţă curgea prin sătucul din Moldova. Acum toate-s triste şi pustii. Bătrânii au murit şi urmaşii au ales drumul oraşului sau drumul altor ţări, în căutarea de mai bine.
Au rămas drumul cu colb ce-ţi rămâne pe picioare şi şanţurile adânci de la ploaie. Au rămas Ţintirimul care tronează ca un stăpân deasupra satului, crucea de pe Perchiu care se vede în zare şi câte-un lătrat de câine ici-colo. Râpele adânci se tot lărgesc şi pământurile rămân nelucrate, pline de buruiană. Porţile-s mai mult ferecate, pânzele de păianjen înceţoşează privirea. Lemnul şubred se îndoaie a senectute şi se înnegreşte de la vremuri.
Un sărut mâna din când în când. Un radio pe România Actualităţi. Un cocoş mai curajos.
Au rămas în noi verile cu strigăte şi chiuituri. Vama Veche şi Metallica. Lemnul ce trosnea în fiecare seară în focul de tabără. Iubirile neîţelese sub clar de lună. Pădurea unde făceam picnicuri. Corhana sus şi jos. Ulucul acum spart, atunci pregătit să ne spele cu apa rece de râu. Zilele de prăşit păpuşoiul sau cosit luţărna şi serile calde cu apusuri magice.
Au rămas în noi toate şi-mi strigă viscerele de dorul lor.
Vă las în continuare să răsfoiţi micul proiect şi să ne revedem sănătoşi!
Nu e greu să mănânci sănătos
Să avem o alimentaţie sănătoasă nu este atât de dificil precum pare. Trebuie să fim atenţi la câteva reguli care vor reuşi să ne echilibreze şi să ne ajute.
1. Mănâncă înainte să-ţi fie foarte foame pentru a evita excesul
Ca şi cu lichidele, dacă bei când ţi-e sete este prea târziu. Bea un pahar de apă înainte de masă pentru a nu mai fi aşa înfometat.
2. Ia bucăţi mici de mâncare şi mestecă-le bine
Un truc este să pui tacâmurile la loc după fiecare îmbucătură, asta te ajută să mănânci mai încet şi ajută stomacul să se sature înainte să mănânce prea mult.
3. Mănâncă cu stomacul şi nu cu ochii
Lasă corpul să te anunţe când e plin şi nu creierul care întotdeauna va cere mai mult decât e nevoie.
4. Mestecă-ţi caloriile, nu le bea
Băuturile pot adăuga multe calorii mesei tale, mai ales sucurile carbogazoase. Nici sucul de fructe nu este mereu alegerea potrivită aşa că mai bine bea mai multă apă.
5. Mănâncă micul dejun cât mai devreme cu putinţă
Îţi va pune metabolismul în mişcare încă de dimineaţă. Orice ai face, nu sări peste micul dejun pentru că este cea mai importantă masă a zilei. Dacă sari peste micul dejun îţi dereglezi metabolismul şi poţi ajunge chiar să te îngraşi.
6. Mănâncă diverse fructe şi legume la mese pentru a primi vitaminele şi mineralele necesare
Verdeţurile oferă calciu, magneziu, fier, potasiu, zinc, vitaminele A, C, E şi K şi fortifică sângele şi sistemul respirator.
Legumele dulci aduc aportul necesare de zahăr, astfel nu vei mai tânji după ciocolată. Poţi consuma porumb, morcov, cartofi dulci, sau ceapă.
Fructele oferă fibre, vitamine şi antioxidanţi. Cele cu boabe luptă împotriva cancerului, merele oferă fibre, portocalele au vitamina C etc.
7. Mai mult peşte
Măcar două porţii de peşte pe săptămână incluzând o porţie de peşte uleios. Poţi alege peşte proaspăt, congelat sau la conservă, dar cel la conservă sau cel afumat poate avea prea multă sare.
8. Puiul nu e mereu o alegere sănătoasă
Multe fast food-ui oferă sandvişuri cu pui prăjit şi pâine albă care sunt mai grase ca un hamburger. Grătarul de pui este o opţiune mai bună.
9. Fără grăsimi saturate
Caută produse cu grăsimi desaturate ca legumele uleioase: floarea soarelui, măsline, avocado, alune sau seminţe.
10. Mai puţin consum de zahăr, sare şi făină albă
Aceste trei produse albe sunt nocive organismului. Încearcă să le reduci cât mai mult cu putinţă.
Filme cu finaluri triste
A venit vremea aia când trebuie să scurtăm plimbările şi să avem mereu o umbrelă la purtător. Adio sandale, bine aţi venit pantofiori şi cizmuliţe. Eşarfele se pun din nou la gât şi nasul se răceşte pe zi ce trece. Pe lângă toate schimbările de ordin fizic apar şi cele de ordin emoţional.
În ton cu depresia de toamnă iată câteva filme cu finaluri triste.
Sweet November (2001)
Charlize Theron şi Keanu Reeves m-au determinat să văd filmul ăsta de vreo trei ori. Şi de trei ori să bocesc cu sughiţuri. Povestea este una simplă: el un om prea ocupat cu munca o întâlneşte pe ea, femeia care-l face să iubească. Numai că ea nu mai are timp să rămână să se bucure pentru că trebuie să urmeze alt drum. Care? Nici nu mai contează, oricum o să te frângă până ajungi în punctul ăsta.
Remember Me (2010)
Filmul ăsta nu m-a convins mai deloc. Mi-a plăcut finalul care este oarecum neaşteptat, deşi bântuie o stare ciudată în film. Povestea de dragoste se desfăşoară între doi tineri destul de traumatizaţi. Totul e minunat până într-o zi când Ally află că marea ei iubire este bazată pe o minciună. Robert Pattison n-a excelat cu rolul. Este un film uşurel, bun pentru o seară light.
Eternal Sunshine of the Spotless Mind (2004)
Jim Carrey face un rol extrordinar alături de Kate Winslet. O poveste de dragoste autentică şi plină de profunzime. Un cuplu de tineri decide să-şi şteargă memoria. Pe toată durata procesului revin amintirile de la început şi astfel aflăm şi povestea lor şi ce i-a determinat să aleagă o măsură aşa drastică. Drama începe când cei doi realizează că vor să renunţe la ştergere şi nu pot.
A walk to remember (2002)
Varianta adolescentină a filmului “Sweet november” care se trage din “A love story” şi tot aşa. Filmul este drăguţ cu Mandy Moore în rolul principal care oferă o sensibilitate aparte. A fost apreciat la vremea lui şi cred că încă mai poate să emoţioneze.
Closer (2004)
“Hello stranger” şi Damien Rice cu “The blowers daughter” mi-au rămas întipărite în creier. Povestea a patru oameni, două cupluri şi ce se petrece când dragoste se complică şi schimbă partenerii. Distribuţie de excepţie. Filmul nu este creat să te facă să plângi în pumn, ci să reflectezi asupra iubirii.
Titanic (1997)
Acum 13 ani James Cameron a atins apogeul emoţiilor când a decis să-l ucidă pe Leo aka Jack Dawson. Nu vă spun de câte ori am văzut filmul că veţi râde de mine. Nu asta contează, ci faptul că este un film emoţionant care atinge toate inimile. Clasica poveste fata bogată — băiatul sărac şi drama scufundării Titanicului s-au îmbinat perfect şi l-au făcut unul dintre cele mai bune filme cu final trist.
Temeri
In afara de fobiile explicate acum cateva luni, eu mai o teama majora.
Mi-e teama sa nu cad. Nu-mi place sa cad.
Bine, presupun ca nimeni nu este atat de bolnav la cap incat sa-i placa sa traga ici si colo cate o cazatura. Mie mi-e insa groaza.
Gheata de pe jos ma paralizeaza. Ma tarsai ca o baba pe polei, ma tin de masini, daca alunec apuc in disperare primul om care trece pe langa mine. Mi-e frica rau de tot!
La munte… care munte? Pai de la cazaturile luate in adolescenta pe traseele montane cred ca mi se trage. Am cazut in cap o data, in tabara, clasa a 10-a spre a 11-a, cu madam Nicolae de economie, care nu era zdravana, ne cara prin coclauri. Am cazut in cap, in noroi. Vaca de profa ma curata cu servetele si radea de se caca pe ea. Dragalasii de colegi mi-au spus atunci ”Camuflaj”.
Oasele mainilor si picioarelor mi le-am rupt de nenumarate ori. Am cazut de pe biblioteca, de pe trotuar, la patinoar, am lesinat pe strada si mi-am fracturat mana, m-a scapat boyfriendul din brate.
Cand pic, ma dezechilibrez rau de tot. Ametesc, aproape ca lesin, chiar daca nu ma lovesc rau. Este o frica inainte de a fi o senzatie fizica. Am in minte ideea ca daca am ghinion, pot sa si mor de la o cazatura banala.
Idei matinale
Sa va zic de ce m-am trezit atat de devreme.
Mi-am pus in gand ca de ziua mea sa imi fac un tatuaj, asa ca dimineata de tot am deschis ochii si am inceput sa ma gandesc la tatuaj, si la ce model sa bag si la faptul ca mi-e frica.
Mi-e oarecum clar unde o sa-l fac. O sa-l fac undeva la oaresce vedere, adica pe mana sau pe decolteu. Ceea ce inseamna ca nu va fi mare. Dar nici mic.
M-am gandit la doua modele.
Unul ar fi o pisica.
Genul asta, lungana, rautacioasa, nu o pisica de treaba. Daca e pisica, e alb-negru. Adica neagra. Basement cat.
Al doilea ar fi un diamant. Daca tot ziceam ca nu am diamante si vreau diamante, poate pot sa combin diamantul cu tatuajul. Din pacate, nu am gasit un model care sa-mi placa. Poate imi aratati voi.
Baba de cartier si copilul. Copilul MEU
Ba nene! Iar am niste draci din aia, cei mai furtunosi. Pe specimenul baba de cartier care nu are ce face si pleaca de acasa pe polei, desi are 94 de ani si 219 kile. Nu le mai halesc!
Recunosc ca, din punct de vedere bunicesc, eu sunt cam sociopata. Nu am avut bunici, cunosc, pierderea mea!, deci nu am habar ce inseamna dragostea si atentia buniceasca. Am avut in schimb o hoarda de matusi si unchi pe la Buzau, Mizil, Ploiesti, Campina.
Ei imi acordau pe timp de vara azil la, cat sa-i scape pe ai mei de plod, dar nu-mi acordau si rasfatul cuvenit si mult obisnuit. Dimpotriva, scatoalcele impartite cu justete celor 8 verisori cat populam, pe vremea aceea, curtile dumnealor.
Asa ca, sa ma iertati, nu am fost in pozitia de nepoata de bunica, nu apreciez efuziunile babelor de pe strada la adresa copilului meu.
Incepe cam asa.
– Vai, ce draguta e! Manca-o-ar mama! – sasaie baba de cartier care nu are treaba acasa.
– Multumesc, schiteaza vipera de Oana un zambet politicos, dar nervos.
– Cum are ea caciulita si fularas! – continua, cu priviri inchizitive, Tanti Nimeni. Doar-doar o intrezari o crapatura prin care copilul sa fie atacat de ger.
– Are, are… (in gand: cum pula mea sa nu aiba, ca doar nu e copilul lui Mos Craciun).
– Daaaa’ nu sta cam stramb in carut?
Aici boiling point-ul meu se apropie vertiginos. Da, copilul statea stramb in carut pentru ca acest copil sta stramb in carut. I se rupe in 14 ca, stand stramb si relaxandu-se si dand din picior si adormind si simtindu-se bine, deranjeaza dorinta de simetrie a babei de cartier pe care nu o cunoaste nimeni, dar care simte nevoia sa se bage in seama.
AUZI, LUME! Problema era ca plodul MEU statea cum voia muschii LUI in carutul LUI.
Dar asta nu e tot!
Maica-mea, care se uita in gura tuturor handicapatilor, se repede la fie-mea si vrea s-o indrepte. Poate v-am mai spus, mama are un apetit pentru straini ceva de speriat.
Si aici m-a apucat isteria.
Nu-mi mai amintesc exact.
Ceva de genul “Pai ce cacat, femeie, tu te iei dupa toate babele handicapate care comenteaza ceva de copil?” Si am disparut de langa ele, ca le luam si la bataie.
Tineti minte intrebarea aia: ”unde se duc batranii la toate orele?” Am gasit raspunsul. se duc sa agate femei mai tinere cu copii, ca sa le terorizeze cu sfaturi despre vestimentatia, postura si comportamentul copilului.
De-acum o s-o leg pe Olga cu lanturi de masina, ca sa stea dreapta in carut. In rest, luati pasaretul batran din calea mea cateva zile, ca nu sunt deloc amabila.
Vreau sa stralucesti ca un diamant
Ce o sa scriu acum aici o sa sune a cliseu, dar imi asum riscul.
Dintre toate cadourile din lume pe care le-as putea primi, cel mai urgent mi l-as dori pe ala, cel mai bun prieten.
Nu, nu un caine.
Da, un diamant.
Ma uit acum pe fereastra, bate soarele in particulele minuscule de zapada care se scutura din copaci. Ma ametesc.
Nu vreau sa aiba semnificatie, nu vreau sa fie montat pe un inel. Cel mult atarnat pe un lant, sa-l tin langa piept.
La diamant ma fascineaza inutilitatea frumusetii. Imi plac la nebunie lucrurile inutile. Poate prea mult. Poate de-asta am o colectie intreaga de amintiri si reusite futile. Dar sunt ca diamantele pentru mine. Pretioase, desi nu moare nimeni daca le arunci la closet.
Vreau un diamant prin care sa privesc ca printr-un pahar cu vodca Finlandia si prin care sa vad mai frumos.
Mersul pe strada pentru Olga e ca Stradivariusul pentru omul de pestera
Poate ca ati inteles totul din titlu. Totusi simt nevoia sa explicitez.
Am iesit azi afara cu carutul. Ajung cu plodul incarutat pe Doamna Ghica, eliberez plodul pentru a merge pe jos.
Plodul impiedicat de vesminte si incaltari sta nitel pe loc, apoi intra intr-un gang. Stiti de care! De-ala facut ca, atunci cand treci prin el, sa te pisi pe peretii lui sau macar sa-ti lasi cainele sa se pise acolo.
Obisnuitul gang bucurestean, unde se aduna miresmele cele mai seducatoare. Eternul gang pe care nu-l traversezi noaptea, caci la capatul celalalt s-ar putea afla un cetatean care ti-ar putea oferi 3 grame de coca sau un cutit in omoplati, in schimbul telefonului mobil.
Ma duc dupa copil, il inhat, il duc inapoi in strada. Copil intra in gang. Din nou. O insotesc pana la jumatate, apoi ii zic: “Pa, Olga, mama pleaca!” Si ma indrept spre capatul luminos. Ma intorc sa vad ce face. Ma urmareste fara regrete din priviri. Se intoarce pe calcaie. Si fuge tropaind in directia opusa mie, ca si cand ar fi scapat de o bataie de cap.
Ca si cum ar fi avut o treaba acolo, in capatul naspa al gangului. In plus, e clar ca nu are notiunea abandonului, atata vrea cat EA este cea care ma abandoneaza pe strada.
A, si seamana teribil cu Goanta, canisul nasi-mii. Ala, cand il scoteai la plimbare, te tara la fiecare scara de bloc, ca el credea, saracul, ca a ajuns acasa si voia sa intre. Iar eu trageam de lesa aia de-l strangeam de gat pe animal.
Mai mergeam trei metri normal, alta scara de bloc, alta smucitura, acelasi Goanta care dadea cu capul in geamuri… Asa si Olga. Se agata de toate usile de magazin, de bloc, de exchange, de pariuri, de shaorma…. Iar eu incerc s-o smulg, iar ea se prinde si mai tare… Si tot asa.
Casper, fantoma cu febra
Hai ca am inregistrat o premiera azi.
Olga aproape lesinata din cauza febrei. Pe la 4. Bag termometrul, fac un soc. 39 grade, conform aberatiilor lui Celsius.
Insfac animalul bolnav, il imbrac, dau fuga cu el la spital, la Emilia Irza.
Unde, surpriza mare, copilul nu are nici pe departe 39. Ci 40,5. PATRUZECI CU CINCI!
Doctorita zice: “Nu plecati pana nu scade febra!”
Si iat-o pe Olga dezabiata la pampers-ul gol si infasurata pana la gat cu un cearceaf cu apa rece. Impachetata. Casper, fantoma bolnava. Temperatura i-a scazut, dar foarte greu. La 38,8 ne-au dat drumul acasa. Ajunsa acasa, a facut 37,5 instantaneu. Nu-mi explic cum…
Din hemograma a reiesit o bacterie la limita, deci o trecem pe antibiotice. Oricum, bine ca am aflat pontul cu impachetarile cu apa rece, ca pe asta nu o stiam. E buna de tot! Si eficienta!
Cacat! De unde au plozii puterea de a face febra 40 si peste??? Ca eu daca sunt pe punctul de a crapa, mai mult de 38,5 nu dau