Fără categorie

Cum te ții departe de fostul

S-a ter­mi­nat. Nu v-ați spart capetele, nu v-ați înju­rat și nici nu v-ați blestemat pe veci. S-a ter­mi­nat decent, cu niște păreri de rău și lacrimi. De acum înainte fiecare este pe dru­mul lui. Eh, dar cum faci să te ții de dru­mul tău, departe de al lui?

Noi, femeile, sun­tem iscodi­toare și chiar dacă lucrurile se încheie con­tin­uăm să ne lamen­tăm pe aceeași prob­lemă. Atunci când vine vorba de fos­tul pri­eten curi­oz­i­tatea ne împinge să aflăm cât mai multe detalii. Ne-ar încânta și atinge la coarda sen­si­bilă dacă am afla că e suferind și că ne vrea înapoi, dar bărbații trec mai repede peste.

Nu putem să ne ținem departe de ce a fost. Mintea noas­tră ne joacă feste și de aici toată prob­lema. Dacă mai și aflăm că are o relație devenim para­noice încer­când să aflăm cum arată tipa, cine e, cum e, s-o dis­ecăm și notăm după bunul plac. Ches­tia e că ne facem rău sin­gure, ei își văd de tre­aba lor.

Simțim nevoia să con­trolăm. Chiar dacă nu mai e al nos­tru, e nevoia de a ști că sun­tem prezente într-un colț obscur al inimii, dacă e mai mult de jumate atunci totul e perfect.

Cum ne ținem departe de ce a fost? În prin­cipiu nu supraviețuim de unele sin­gure, că deh. Ființe bla­jine ce sun­tem, avem nevoie de spri­jin. Așa că automat ne îndrep­tăm atenția spre altcineva. Și ne pre­ocupăm de acel cineva până ce ne curățăm de tot de fostul.

Este un cerc vicios care ne va con­suma cât de curând.

Eu zic să ne dăm silința să nu-l căutăm, indifer­ent de scuza pe care ne-o vârâm pe gât. Pur și sim­plu să ne impunem să nu ne mai gândim, adică fără ascul­tat melodi­ile alea și fără uitat nopți întregi la poze. Fără remem­o­rări istorice de momente fru­moase împre­ună, dar mai ales de știut întot­deauna care au fost motivele despărțirii.

Plus de asta, și el e o ființă și tre­buie respec­tată. Are drep­tul să meargă înainte și să-și con­stru­iască viitorul după bunul plac.

Știu, e al naibii de greu, dar nu imposibil.