Fără categorie

Exerciții de democrație

Pentru mulți cetățeni ai României, democrația este ceva cu câh! Nimeni nu poate spune că nu a auzit măcar o dată vorbele, devenite sintagmă, ”era mai bine pe timpul lui …”, aceste puncte fiind, de la caz la caz, împușcatul, răposatul, sau pur și simplu numele celui care nu a mai apucat să ne salte pe cele mai înalte trepte ale civilizației și progresului.

Timpul nu a mai avut răbdare cu el, deși poate părea că noi, românii, am fost aceia!
Suntem încă destui cei care am trăit și ne-am crescut copiii înainte de 1989. Eu sunt una, și, chiar de aș fi rămas singura, nu am să pot spune niciodată că era mai bine. Nu era!

Dar și de-ar fi trăit ”cel ucis”, cu toate elementele de represiune pe care le avea la dispoziție, tot nu ne-ar fi putut urca unde visa. Nu stau în gena noastră, ca popor, anumite elemente esențiale pentru civilizație și progres.

Este mai bine acum? Da, după nevoile mele, este mai bine! Am intrat ”la un moment-dat” în jocul democrației, aducând cu mine un bagaj pe care a tot trebuit să îl ajustez. Mai ușor uneori, sau mai greu, am aruncat la coș unele, am adoptat altele …

Uitându-mă înapoi la ultimii ani, la ultimele zile, aleg un element cu care trebuie să se învețe românul, fiindcă face și acesta parte din viață: răspunderea fiecăruia pentru faptele sale. Răspunderea de aici, de pe pământ, pentru că, până la divinitate mai este!

Plec de la unele mirări, nu foarte noi, de tipul: vai, dar a fost ministru, profesor, doctor, bancher … mogul, cum să intre acum la pușcărie?

Închisoarea sperie, normal! Mie nu îmi este deloc la îndemână să am de-a face cu acest cuvânt, nici măcar în scris.
Cu toate acestea pachetul răspunderii omului pentru faptele sale poate cuprinde uneori și asta … pentru orice om! Dar, același pachet ar trebui să cuprindă și ”a doua șansă”, încrederea, ideea de reabilitare.

Cu alte cuvinte, acest pachet nu trebuie să fie sinonim cu stigmat. Oricine greșește, plătește! Ceea ce trebuie să învățăm – exercițiu de democrație – este faptul că, odată greșeala plătită, oricine poate reveni, este tot omul dinainte, pe care l-am cunoscut sau nu, pe care l-am iubit, l-am urât sau ne-a fost indiferent! Dar care are dreptul să își continue viața, care nu va mai fi, pentru el personal, niciodată la fel!