…pizdele de mâine.

Măi fetiţelor (şi zic fetiţe, pentru că mă refer la astea de maxim 16-17 ani), înţelegeţi şi voi că nu vă stă bine.

Nu vă stă bine cum sunteţi îmbrăcate! Ştiu că toate încercaţi să fiţi “frumy”, “mumoase”, “scumpy”, dar realizaţi că de cele mai multe ori provocaţi doar scârbă! Pe lângă faptul că încercaţi să păreţi doamne dar reuşiţi să păreţi curve, de cele mai multe ori n-aveţi nici un pic de bun gust! Nu toate sunteţi frumoase! Deci, încercaţi să vă îmbrăcaţi cu ceva cu care să vă stea bine.

Şi eu sunt încă puşti, dar când aveam 14 ani, fetele nu purtau tocuri. Doar la cine ştie ce ocazii. În nici un caz atunci când mergeau la colţ de stradă să cumpere pâine. Sau când se plimbau la sală (sala sporturilor). Şi purtau fuste… nu curele puţin mai late! (mai mult…)

Aproape că mi-a trecut răceala! 😀 Happy, happy, joy, joy! Și în sfârșit vreme frumoasă! De care am profitat. Ieri m-am plimbat singur de nebun vreo trei ore, azi mă duc iar să mă plimb. Poate găsesc și cu cine. Aseară o beție pe cinste, ca pe vremuri. Parcă ceva lipsește, da’ las’ că va răsări și soarele ăla.

Tocmai am terminat de vizionat toate “HBO Special” sub marca George Carlin. Am terminat de citit și primele lui două cărți. Le recomand tuturor! (Brain droppings, Napalm and silly putty și When will Jesus bring the pork chops – asta urmează s-o citesc azi)

Mă apuc să fac curat prin cameră, apoi mă duc teleleu pe bulevard. Zîua bună vă urez!

Sa fiu copil. Am uitat sa ma port ca un copil, fortat de imprejurari sa analizez fiecare fapta, fiecare fraza in parte. Am avut mult de pierdut din cauza asta!
Sa ma distrez. O fac rar, iar cand o fac nu o fac foarte bine.
Sa vrajesc! 😀 Vorba vine, ma refer ca am uitat practic cum sa vorbesc cu o fata.. ca de la baiat la fata. 🙂 Abordez de obicei ca o amicitie.
Sa ascult muzica. Decat in masina mai ascult. (note to self: mai fa in pula mea cateva CD-uri)
Am uitat mai multe… Da’ las’ ca tre’ sa mi le amintesc eu…

Misogin – (barbat) care uraste femeile. Care manifesta, exprima ura fata de femei.

Ok, acum ca stiti definitia, realizati cat de putini misogini sunt pe lume? Toate fetele tind sa generalizeze si sa spuna ca aproape toti barbatii sunt misogini. Pai cum vine asta? Sa mor daca cunosc vreun barbat sa urasca femeile! 😐 Nu zic ca nu exista, ci ca sunt atat de putini, incat este foarte putin probabil sa intalnesti unul.

Va credem curve. Nu. Dar va credem parsive, mincinioase si mai ales ispititoare. Nu toate sunteti asa, evident! Dar suficiente incat sa facem o oarecare generalizare. (mai mult…)

Seara din nou. Aproape noapte… Din nou un pahar de bourbon cu gheata, din nou plang chistoacele in scrumiera. Dar parca ceva e nou… O fi vremea putin mai racoroasa fata de ultimele zile, o fi faptul ca sunt singur de doua saptamani, nu stiu. Dar cu siguranta ceva m-a facut sa realizez o chestie: Totul este nou! Nimic nu este la fel ca ieri. Maine nu va fi la fel ca azi.

Pentru oricine! Oricine, inclusiv eu, nu traieste in monotonie. Totul se schimba. Noi schimbam totul. Cateva vorbe din batrani mi-au ramas in minte… Unu: tratreaza orice persoana pe care o cunosti ca si cum ai stio de-o viata. Doi: niciodata nu da inapoi atunci cand ai dreptate, dar lasa de la tine cand cineva insista pe parerea lui. Trei(cel mai important): niciodata nu risipi o erectie! Nu spun ca ma indrum neaparat dupa vorbele astea, dar probabil ca ar trebui si o voi face in scurt timp. Mai mult sau mai putin! 🙂 Si de ce pula mea ne-ar multumi ceea ce nu avem? De ce nu ne putem multumi cu ceea ce ne este propriu? Poate nu este valabil la toata lumea. nici mie mereu, dar… de obicei. Este aproape noapte dar.. wake up people! 😐

Noapte buna… Over and out!

Pe toti! Maxim trei exceptii… Este vineri seara… Este vineri seara! De ce tocmai vineri seara am lista de mess plina? Iesiti doamne iarta-ma cu prietenii in oras, singuri daca nu vor prietenii! Eu in cacat nu ies pentru ca momentan nu prea am cu cine… Sau poate asta este izvorul urii mele… Poate sunt prea copil si poate imi doresc lucruri pe care altii nu le mai vor… Cu siguranta folosesc prea des “…” … Pula mea… 🙂 ) M-am saturat sa ma cheme in oras numai inculti/inculte (din punctul meu de vedere) si cand chem pe cineva cu care vreau sa ies, pe cineva cu care pot in cacat sa port o conversatie mai de doamne ajuta, sa ma refuze pe motiv ca este obosit/a… E vineri seara!!! Va urasc…

Va urasc pe toti!

Over and out, am o sticla de whiskey, una de vin si un pachet de Luckey pe care nu le refuz si nu ma refuza.

In fata unor lucruri chiar nu sti cum sa reactionezi..niste adevaruri pe care le.ai negat,si ce care inevitabil te lovesc.
sa descriu cum a fost? Cam greu dar incerc: e ca si cum te teleportezi doar privind in ochii cuiva in trecut. Numai ca nu pare real,trecutul pare o gluma proasta. Si totul se dizolva in jur si ramai tu si buzele celuilalt care iti servesc otrava. Simti cum o mana iti strapunge pieptul si.ti apuca inima impiedicand.o sa bata, apoi ii da drumul si o ia razna,si in 10 secunde deja ai obosit.

Si te simti epuizat si vrei sa pleci sa mori undeva singur ca un caine batran si bolnav. Apoi iti revi si lumea se retransforma in normal, si realizezi ca doar trecutul din tine sufera, pentru ca in prezent inima ta e de piatra. Dar totusi simti o presiune in frunte, adanc, si nu o poti justifica. Apoi ajungi acasa,in patul tau,uitandu.te la televizor, si izbucnesti in plans fara motiv. Sau pe motivul ca inima ta de piatra,tocmai s.a sfaramat…

De cateva zile incoace am o stare “dubios de ciudata”… Parca nu am stare, dar in acelasi timp nu am chef sa fac nimic, dar parca as face ceva, ca in final sa vreau sa stau degeaba. Nu-mi dau seama ce nu e ok, insa cu siguranta ceva e defect! Dupa cum stiti, nu sunt genul care sa-si prezinte viata pe blog, care sa dramatizeze sau sa se victimizeze… deci, nu astept compasiune sau sfaturi de genul: “Nu te sinucide!” sau “Ramai cu noi, nu te du in lumina!”. 🙂

Ma gandesc tot mai des, de la o vreme, la doua melodii care le-am facut de curand… ma gandesc la ele si ma identific tot mai des in versuri… “Daca…” si “Plec!“. De astenie de primavara nu poate fi vorba, doar suntem in Iunie la jumate si numai primavara nu e acum…! Prima oara m-am gandit ca oi fi obosit… tocmai d-aia mi-am luat concediu la sfarsitul saptamanii trecute… nimic! Ma simt la fel de plictisit si obosit…! O fi ceva in aer… care ma afecteaza doar pe mine! 🙂 Mai e si starea asta… pe orice canal ai da, numai greve, prosteste, scandaluri si… Campionatul Mondial din Africa de Sud la care Romania evident ca nu participa… (mai mult…)

Un titlu mai bun nici ca se putea pentru subiectul asta… Arma feminina mortala – Manipularea… forma prin care persoanele de sex feminin “robotizeaza” barbatii si ii conving sa actioneze in felul in care acestea doresc. Da, stiu, se vor gasi o gramada de “barbati bine” care sa imi zica ca asta se aplica doar la “pampalai” sau la aia care vad sau combina pentru prima oara o femeie… oare!? Sunt de acord cu faptul ca fiecare barbat are felul lui de a fi, felul lui de a actiona si reactiona, orgoliul propriu sau diverse reactii fata de diverse situatii… insa haideti sa fim seriosi, exista “trucuri” care ne “anesteziaza” pe toti in aceiasi masura… (mai mult…)

Plecand de la faza care am discutat-o si in alt post, “Daca faci bine sau rau, nu conteaza”, o sa intru mai in esenta si o sa zic ca nu pot sa inteleg oamenii care “uita”! Nu este extraordinar ca la un moment dat sa auzi “bai, ma bucur ca esti langa mine, ca ma asculti, ca imi vorbesti” si dupa ceva timp sa auzi “dar cu ce pula mea m-ai ajuatat tu?!”. De fapt, nu e extraordinar, este trist.

E trist sa vezi cum se schimba oamenii, este trist sa vezi ca cineva la un moment dat vedea un sprijin in tine si acum are impresia ca si-a tinut echilibrul singur, este trist sa fi sfidat in fata, cu toate ca nu ai vrut sa primesti asta… insa ma rog, nu e vorba de ce simti tu, ci de atitudinea celui care o face! Mi se pare ca atitudinea asta o poti avea intr-un film (prost, de altfel) in care nu conteaza istoricul personajului si mai mult decat atat, trecutul il afli prin prisma actiunii prezentate in film. Insa in realitate, totul se schimba, sau asa ar trebui. Nu suntem cazuti din cer, suntem nascuti si crescuti de cineva si mereu in jurul nostru ne ghideaza altii, ne ofera suport, un umar de plans sau un sfat… insa e dubios ca unii traiesc in secvente si nu stiu ce rol au jucat in cadrul anterior! (mai mult…)