Drepturile și obligațiile în cuplu

Atunci când începi o relație e ca și cum ai semna un tratat. Și deși nu-s de acord cu ideea de drep­turi și obligații, aces­tea apar pe nesimțire, în total deza­cord cu concepția mea asupra iubirii care pre­supune sentimente.

Începi fru­mos cu câteva cărți pe față. Pe care le alegi tu, cele pe dos le va întoarce per­soana de lângă tine, cu tim­pul. La început e fan­tezie și min­une, după care apar acele mici clar­i­ficări de situații.

Mai există cupluri care sta­bilesc traiec­tori­ile de la bun început și spun ce le place, ce nu, cum să pro­cedeze dacă… adică rup vraja și analitic și punc­tual dez­voltă vieți ipotetice.

Bun, revenind. Începi fru­mos și liniștit. Fără prea mari pretenții. Doar să vorbiți de 575 de ori la tele­fon, să vă vedeți cât mai des (uitând de pri­etenii care te așteaptă însetați la bere), să faceți dragoste cât mai pasional și mai emoționant cu lumânărici și declarații.

Apoi se instau­rează starea de saturație pe care o depășești cu brio dacă ai ajuns în punc­tul în care iubești. Însă, mai apar și acele mici obligații. Cum ar fi: vizitele la medic împre­ună, petre­cer­ile de la job, mesele în fam­i­lie, cumpără­turile (dacă locuiți împre­ună), să vă ajutați cu orice se poate chiar dacă nu aveți niciun chef. Micile com­pro­misuri că el vrea să se uite la meci cu băieții și tu vrei să te uiți la un film siro­pos, că tu vrei să te pupe și el se joacă mor­tal kom­bat pe xbox. Înțelegeți cum stă treaba.

Iar aici inter­vine habar nu am ce. Că ori reușiți să funcționați împre­ună, fericiți, împliniți și conștienți ori se duce de râpă totul.

Con­cluzia este că, în prin­cipiu nu ar tre­bui să existe drep­turi și obligații într-un cuplu, ci lib­er­tatea de expri­mare, comu­ni­care, dăruire, lipsa așteptărilor, calmi­tate. Cei doi ar tre­bui să fie oaze de liniște și să se pună rec­i­proc mai sus. Dar aici vor­bim la nivel ideal.

Voi cum reușiți să depășiți momentele difi­cile în relație?

Acneea și dermatologii

Am fost la un medic der­ma­tolog pen­tru a vedea care-i tre­aba cu acneea apărută în ultima vreme. Doamna doc­tor era puțin plic­tisită și cam greu s-a ridi­cat de pe scaun ca să mă privească. Nu, nu mi-a făcut anal­ize, doar a atins cu vâr­ful dege­tu­lui o bucată de piele.

Nu m-a între­bat mare lucru. Eu voiam să-i spun bănuielile mele, prob­lemele, datele, dar ei nu i-a păsat. A început să scrie o rețetă care sună cam așa:

dimineața și seara de curățat tenul cu gel de curățare effaclar pen­tru ten gras de la laroche
dimineața, după ce se usucă bine tenul, aplici zyn­eryt și mai apoi fon­dul de ten, de preferință cel pen­tru ten cu prob­leme de la vichy. eu am unul de la max fac­tor pe care-l folos­esc de câțiva ani buni.
seara după ce te speli cu gelul reco­man­dat aplici skinoren

Aplic trata­men­tul de aprox­i­ma­tiv două săp­tămâni. Nu văd schim­bări mari, am văzut la început, dar mai am răb­dare. În schimb, îmi simt tenul curat mereu. Și nu mai am încăr­cată zona T. Și nu-mi mai lucește fon­dul de ten pe față.
Plus de asta tre­buie să mă obișnuiesc cu noul mod de viață: ceai verde, alimentație orga­ni­zată (mănânc mor­covi în fiecare zi, fructe și legume) și sport.

Doamna doc­tor nu a avut chef să-mi explice despre alimentație (doar să renunț la cio­co­lată și lapte), mi-a spus în treacăt că apariția lor poate însemna mai multe lucruri, dar care sunt alea poate în episo­dul viitor.

Am mai folosit Mibazon, o cremă pe care o iei de la veteinar și care dacă e uti­lizată cu rig­uroz­i­tate are efect și Retin-A. Și acum iau niște vit­a­mine: Miss Vitaal pen­tru păr, unghii și piele. Am energie de la ele.

Voi, cum vă descurcați cu coșurile?

Lungimea de undă în cuplu

Vor­beam zilele tre­cute cu niște pri­etene despre relațiile de cuplu și despre teama de sin­gură­tate. Știi, atunci când stai cu oricine, indifer­ent de com­pro­mis, numai pen­tru a nu bănănăi sin­gur prin viață. Și de aici o întreagă polologhie despre cum și în ce fel oamenii conviețuiesc împreună.

Ma gân­deam amuzată la acest para­dox: când ești într-o relație care nu prea funcționează, vrei să fii sin­gură, când ești sin­gură vrei să fii într-o relație și toate astea pen­tru că mintea/imaginația îți joacă feste. Adică, îti imag­inezi că invers de cum ești ți-ar fi mai bine, dacă ai fi sin­gură te-ai dis­tra în vreun club și ai agăța un super tip și dacă ai fi în relație, partenerul tău de vis ți-ar îndeplini și cele mai ascunse gân­duri. Real­i­tatea este cu totul alta sau măcar în mare parte diferită.

Și aici intrăm în discuția pe care titlul o sug­erează. Se întâm­plă foarte rar ca doi oameni să fie pe aceeași lungime de undă, adică amân­doi să vrea să se plimbe iarna prin zăpadă la minus cinșpe grade. Cu sig­u­ranță unul din cei doi va vrea să petreacă la căl­dură în casă. Și atunci? Dacă ieșiți în zăpadă sau dacă stați în casă, inter­vine frus­trarea. Pen­tru că faci un lucru pe care nu-l vrei.

Păr­erea mea este să nu faci un com­pro­mis pen­tru cel de lângă tine și apoi să aștepți recunoștința lui. Din start pornești greșit. Fă ceea ce simți, dar nu gândi ego­ist, ci caută soluția de mijloc. Niște bătaie în zăpadă și apoi la căldurică.

De obi­cei ne facem sce­narii, nu? Care înseamnă automat așteptări. Care înseamnă automat frus­trări. De aceea e bine să ne rupem de vraja mării și să privim obiec­tiv situația. E greu să fii pe aceeași lungime de undă cu iubitul tău, dar iubirea nu e ca în filme, ci e aici pe pământ. Nu te oprește nimeni să n-o trans­formi în ceva magic, dar pre­supune impli­carea celor doi, imaginație și multă răbdare.

Nu există cupluri care se înțeleg per­fect. Oamenii au discuții în con­tra­dic­to­riu, cer­turi, nevoi, păreri, momente bune și proaste. Ființe com­plexe, nu? Dar există cupluri care înțeleg că toate trec și că momentele de cumpănă apar în viețile oricui, iar ele sunt pietre de temelii pen­tru o relație statornică.

Așa că, data viitoare când te bosum­fli că iubitul nu a avut chef să meargă cu tine la film, gândește-te de câte ori nu ai avut tu chef să faci ceva cu el. Și ieși din sce­nar­iul în care dacă erai cu altcineva totul ar fi min­unat, e doar o min­ci­ună. Lungim­ile de undă sunt rel­a­tive, dar se sta­bilesc indi­vid­ual și apoi se aplică în doi. Să sperăm că există un tim­ing bun.

Răzbunarea în filme

Unii spun că “răzbunarea este arma pros­tu­lui”, iar alții fac niște filme mem­o­ra­bile pe această temă. Răzbunarea este un con­cept vechi, dar în con­tin­uare la modă. Oferă o poveste filmică cu miză mare, sus­pans și ten­si­une. Iată zece titluri care cu sig­u­ranță vă vor stârni interesul:

Inglo­ri­ous Bas­terds
Christoph Waltz — vână­torul de evrei — a fost extrem de apre­ciat pen­tru acest rol. Quentin Taran­tino a oferit o altă viz­iune asupra Holo­caus­tu­lui și construiește o bandă de evrei care a ple­cat la vână­toare de naziști. Și iată cum se întoarce roata și colonelul este la rân­dul său vânat pen­tru a fi ucis și scal­pat, un fel de revers al medaliei.

Trilo­gia răzbunării real­izată de sud coreeanul Chan-wook Park

Sym­phaty for Mr. Vengeance
Ryu este un tânăr care-și iubește sora bol­navă și căreia vrea să-i doneze un rinichi, dar nu reușește din cauza diferenței de grupă san­guină. Atunci ape­lează la trafi­cul ile­gal de organe, dar eșuează. Este con­ce­diat de la jobul său și pen­tru a se răzbuna și a face rost de bani o răpește pe fiica șefu­lui său. Și lucrurile îi scapă de sub con­trol, ast­fel încât la final nu vor­bim de o sin­gură răzbunare, ci de mai multe.

Old­boy
Este con­sid­erat unul din­tre cele mai bune filme ale sale și spune povestea unui om care este încar­cerat timp de 15 ani fără nicio explicație. Când este elib­erat caută făptașii pen­tru a se răzbuna, dar pe par­curs află că răzbunarea lui face parte din planul inițial al răpi­toru­lui. Tur­nurile sunt spec­tac­u­loase, fil­mul este sângeros și dur, dar te ține cu sufle­tul la gură.

Sym­phaty for Lady Vengeance este printre filmele mele prefer­ate și spune povestea unei femei care iese din închisoare după 13 ani, ea fiind acuzată de răpirea și uciderea unui băiețel. Femeia îl caută pe cel care i-a însce­nat crima și intenționează să se răzbune. Pe par­curs aflăm bucățile de puz­zle bine ascunse, pen­tru a putea s-o însoțim în dru­mul morții.

Memento
Fil­mul provo­ca­tor al lui Christo­pher Nolan are două ramificații: prezen­tul care-l prez­intă pe Leonard, un băr­bat care-și pierde amintir­ile și încearcă să-l găsească pe crim­i­nalul soției sale și tre­cu­tul care oferă șansa spec­ta­toru­lui să înțeleagă viața aces­tuia. Este o aven­tură care sigur îți va da bătăi de cap pen­tru că merge din amintire în amintire, dar finalul este pe măsură.

Kill Bill vol. I și II
Din nou Taran­tino, dar de data aceasta cu o Uma Thru­man pusă pe fapte. Ea se trezește din comă și real­izează că bebelușul pe care-l purta în pân­tece a dis­părut. Sin­gu­rul scop în viață este răzbunarea pe echipa din care făcea parte, care a trădat-o. În partea a doua, mireasa își con­tinuă vână­toarea pen­tru a-i ucide pe cei rămași. Fiind vorba de Taran­tino, așteptați-vă la o neb­unie sângeroasă.

Cape Fear
Un Robert de Niro evil și plin de tat­u­aje care iese din închisoare după 14 ani (con­damnat pen­tru viol) și caută să se răzbune pe avo­catul care l-a apărat și pe familia aces­tuia. Mar­tin Scors­ese spune această poveste într-un fel anume, simțindu-se chimia din­tre el și de Niro, cu câteva momente grele, dar și sus­pans maxim.

Brave­heart
Mel Gib­son, actorul prin­ci­pal și regi­zorul fil­mu­lui, este un țăran scoțian care se înfu­rie atunci când niște englezi îi vio­lează și ucid soția. Wal­lace îi alungă pe englezi de pe tărâ­mul Scoției, dar după câteva lupte sângeroase. Și fil­mul devine o poveste despre lib­er­tate por­nită din setea de răzbunare.

Des­per­ado
Anto­nio Ban­deras îl întruchipează pe cântărețul sexy care vrea să-și răzbune iubita ucisă de niște răufăcă­tori. Robert Rodriguez e hard­core și oferă imag­ini șocante și sângeroase. La brațul lui Ban­deras vine și Salma Hayek, care mică-mică, dar reușește să se lupte cu dușmanii iubit­u­lui său mai ceva ca un mil­i­tar antrenat.

Taken
Pierre Morel pune în imag­ini o poveste despre răzbunare care poate fi con­sid­er­ată clișeu. În tim­pul unei vacanțe în Franța fiica lui Bryan (Liam Nee­son) dis­pare, transformându-l pe tatăl aces­teia în vână­tor. El nu se liniștește până nu plătește fiecare pen­tru fapta sa.

10 trucuri pentru îmbunătăţirea memoriei

Faci parte din cat­e­go­ria care uită de la mână până la gură? Care se trezeşte în faţa blocu­lui şi nu-şi aminteşte dacă a încuiat uşa? Şi eu, aşa că am cău­tat câteva remedii pen­tru îmbunătăţirea condiţi­ilor muşchilor cere­brali care se ocupă de memorie.

1. Vor­beşte cu mâinile
Ges­tic­uland ajuţi creierul să-şi amintescă ceva impor­tant. Dacă faci aceste ges­turi cu un scop atunci când înveţi îţi va fi mai uşor să-ţi aminteşti con­cep­tul. Ideea este că tu păstrezi două tipuri de infor­maţii despre ceva ce tre­buie să-ţi aminteşti mai târziu.

Exem­plu: 
când afli numele cuiva încearcă să-l scrii în palmă cu dege­tul.

2. Chill
Cal­mul şi lipsa stre­su­lui ajută creierul să se focuseze pe mem­o­rie. Studi­ile arată că atunci când un om este foarte stre­sat, partea creieru­lui care se ocupă de mem­o­rie se micşore­ază. Un alt studiu arată că per­soanele cu prob­leme emoţionale sunt pre­dis­puse la prob­leme de mem­o­rie. Renunţă la stres, deşi pare absurd este destul de sim­plu: nu lăsa jobul să-ţi ocupe tim­pul liber, nu-ţi fă pla­nuri de week-end şi scoate relaţi­ile neg­a­tive din viaţa ta.

3. Somn
Amer­i­canii au o vorbă, “sleep on it”, adică dormi pe ea şi o folos­esc atunci când tre­buie să ia decizii impor­tante. Ei bine, se aplică şi som­nul bun ajută la o mem­o­rie bună. 6 ore de somn neîn­tre­rupt din momen­tul în care ai învăţat şi până ai nevoie de ele sunt sufi­ciente pen­tru creierul tău. Dar tre­buie să te duci direct la somn fără alte activ­ităţi sau noi infor­maţii ca a doua zi să fii fresh.

4. Legume şi fructe
Con­sumul de anu­mite fructe şi legume pot ajuta memo­ria: broc­coli, conopidă, varză de Brux­elles, spanac sau napi. Strugurii şi merele verzi sunt de aseme­nea fructe care ajută la memorie.

5. Alătură-te unui club de carte
Nu numai citi­tul ajută la îmbunătăţirea mem­o­riei, dar şi dis­cuţi­ile de după sunt nece­sare. Mai ales dacă eşti ală­turi de pri­eteni poţi for­ti­fica funcţi­ile lob­u­lui frontal. Pen­tru asta tre­buie să treci la o gândire mai pro­fundă şi la căutarea sem­nifi­caţi­ilor din carte.

6.  Yoga
Exer­ciţi­ile med­i­ta­tive ajută funcţi­ile cog­ni­tive şi ascuţeşte abil­i­tatea gândirii crit­ice. Dacă nu-ţi place yoga să ştii că orice fel de exer­ciţii ajută la îmbunătăţirea mem­o­riei deoarece creşte cir­cu­laţia sân­gelui în corp şi mai ales în zonele care se ocupă de memorie.

7. Miroase roz­marin
Într-un studiu recent a ieşit la iveală că mireasma care ajută la mem­o­rie este rozmarinul.

8. Atenţia
Poate spuneţi că vor­bim automat de atenţie, dar multe per­soane care se plâng de pierderi de mem­o­rie au de fapt prob­leme de atenţie. Ori au fost dis­traşi ori nu au ştiut cum să înveţe de la bun început. Încearcă să nu mai faci cinci lucruri deo­dată, ci focusează-te pe cel mai impor­tant, adică stinge tv-ul când citeşti ceva şi nu-ţi lăsa ochii sau mintea să cutreiere aiurea.

9. Învaţă un cân­tec nou
Ai păţit-o să cânţi un cân­tec vechi de 10 ani şi să real­izezi că nu-i ştii ver­surile? Ei bine, caută un câtec şi învaţă-i ver­surile, pe lângă mem­o­rie este şi amuzant. Vei lucra cu două feluri de mem­o­rie: audi­tivă şi ver­bală, ceva ce nu faci prea des. Studi­ile arată că cu cât ne antrenăm creierul cu pre­ocupăr int­elec­tuale cu atât ne ampli­ficăm rez­ervele cog­ni­tive şi putem reduce riscurile de demenţă.

10. Mâzgăleşte
Când ai dese­nat ultima oară floricele şi inimioare? Un creion care se joacă pe hâr­tie este o metodă optimă de îmbunătăţire a mem­o­riei. Dacă nu te con­cen­trezi asupra infor­maţiei, nu o per­cepi ca atare şi nu ai cum să ţii minte ceva ce nu ai învăţat.

Oh, zi frumoasă de joi

Prob­a­bil că îmi sorb cafeaua sub poama coaptă din ograda bunicii. Am lăsat totul în urmă şi-am por­nit într-o călă­to­rie a regăsirii, dar mai ales într-o călă­to­rie a dorului.

Pe lângă dorul de fiinţa sufle­tu­lui meu, bunica mea, mă apasă melan­colic amintir­ile copilăriei petre­cute la ţară. Ce vre­muri şi câtă viaţă curgea prin sătu­cul din Moldova. Acum toate-s triste şi pustii. Bătrânii au murit şi urmaşii au ales dru­mul oraşu­lui sau dru­mul altor ţări, în căutarea de mai bine.

Au rămas dru­mul cu colb ce-ţi rămâne pe picioare şi şanţurile adânci de la ploaie. Au rămas Ţintir­imul care tronează ca un stăpân dea­supra sat­u­lui, crucea de pe Per­chiu care se vede în zare şi câte-un lătrat de câine ici-colo. Râpele adânci se tot lărgesc şi pămân­turile rămân nelu­crate, pline de buruiană. Porţile-s mai mult fer­e­cate, pânzele de păian­jen înceţoşează privirea. Lem­nul şubred se îndoaie a senec­tute şi se înnegreşte de la vremuri.

Un sărut mâna din când în când. Un radio pe Româ­nia Actu­al­ităţi. Un cocoş mai curajos.

Au rămas în noi ver­ile cu strigăte şi chiui­turi. Vama Veche şi Metal­lica. Lem­nul ce tros­nea în fiecare seară în focul de tabără. Iubir­ile neîţe­lese sub clar de lună. Pădurea unde făceam pic­ni­curi. Corhana sus şi jos. Ulu­cul acum spart, atunci pregătit să ne spele cu apa rece de râu. Zilele de prăşit păpuşoiul sau cosit luţărna şi ser­ile calde cu apusuri magice.

Au rămas în noi toate şi-mi strigă vis­cerele de dorul lor.

Vă las în con­tin­uare să răs­foiţi micul proiect şi să ne reve­dem sănătoşi!

Nu e greu să mănânci sănătos

Să avem o ali­men­taţie sănă­toasă nu este atât de difi­cil pre­cum pare. Tre­buie să fim atenţi la câteva reg­uli care vor reuşi să ne echili­breze şi să ne ajute.

1. Mănâncă înainte să-ţi fie foarte foame pen­tru a evita exce­sul
Ca şi cu lichidele, dacă bei când ţi-e sete este prea târziu. Bea un pahar de apă înainte de masă pen­tru a nu mai fi aşa înfometat.

2. Ia bucăţi mici de mân­care şi mestecă-le bine
Un truc este să pui tacâ­murile la loc după fiecare îmbucă­tură, asta te ajută să mănânci mai încet şi ajută stom­acul să se sat­ure înainte să mănânce prea mult.

3. Mănâncă cu stom­acul şi nu cu ochii
Lasă cor­pul să te anunţe când e plin şi nu creierul care întot­deauna va cere mai mult decât e nevoie.

4. Mestecă-ţi calori­ile, nu le bea
Bău­turile pot adăuga multe calorii mesei tale, mai ales sucurile car­boga­zoase. Nici sucul de fructe nu este mereu alegerea potriv­ită aşa că mai bine bea mai multă apă.

5. Mănâncă micul dejun cât mai devreme cu putinţă
Îţi va pune metab­o­lis­mul în miş­care încă de dimineaţă. Orice ai face, nu sări peste micul dejun pen­tru că este cea mai impor­tantă masă a zilei. Dacă sari peste micul dejun îţi dere­glezi metab­o­lis­mul şi poţi ajunge chiar să te îngraşi.

6. Mănâncă diverse fructe şi legume la mese pen­tru a primi vit­a­minele şi min­eralele nece­sare
Verdeţurile oferă cal­ciu, mag­neziu, fier, pota­siu, zinc, vit­a­minele A, C, E şi K şi for­ti­fică sân­gele şi sis­temul respirator.

Legumele dulci aduc apor­tul nece­sare de zahăr, ast­fel nu vei mai tânji după cio­co­lată. Poţi con­suma porumb, mor­cov, cartofi dulci, sau ceapă.

Fructele oferă fibre, vit­a­mine şi antiox­i­danţi. Cele cu boabe luptă împotriva can­ceru­lui, merele oferă fibre, por­to­calele au vit­a­m­ina C etc.

7. Mai mult peşte
Măcar două porţii de peşte pe săp­tămână incluzând o porţie de peşte uleios.  Poţi alege peşte proaspăt, con­ge­lat sau la con­servă, dar cel la con­servă sau cel afu­mat poate avea prea multă sare.

8. Puiul nu e mereu o alegere sănă­toasă
Multe fast food-ui oferă sand­vişuri cu pui prăjit şi pâine albă care sunt mai grase ca un ham­burger. Gră­tarul de pui este o opţi­une mai bună.

9. Fără grăsimi sat­u­rate
Caută pro­duse cu grăsimi desat­u­rate ca legumele uleioase: floarea soare­lui, măs­line, avo­cado, alune sau seminţe.

10. Mai puţin con­sum de zahăr, sare şi făină albă
Aceste trei pro­duse albe sunt nocive organ­is­mu­lui. Încearcă să le reduci cât mai mult cu putinţă.

Filme cu finaluri triste

A venit vre­mea aia când tre­buie să scurtăm plim­bările şi să avem mereu o umbrelă la purtă­tor. Adio san­dale, bine aţi venit pantofiori şi ciz­muliţe. Eşar­fele se pun din nou la gât şi nasul se răceşte pe zi ce trece. Pe lângă toate schim­bările de ordin fizic apar şi cele de ordin emoţional.

În ton cu depre­sia de toamnă iată câteva filme cu finaluri triste.

Sweet Novem­ber (2001)
Char­l­ize Theron şi Keanu Reeves m-au deter­mi­nat să văd fil­mul ăsta de vreo trei ori. Şi de trei ori să bocesc cu sug­hiţuri. Povestea este una sim­plă: el un om prea ocu­pat cu munca o întâl­neşte pe ea, femeia care-l face să iubească. Numai că ea nu mai are timp să rămână să se bucure pen­tru că tre­buie să urmeze alt drum. Care? Nici nu mai con­tează, oricum o să te frângă până ajungi în punc­tul ăsta.

Remem­ber Me (2010)
Fil­mul ăsta nu m-a con­vins mai deloc. Mi-a plă­cut finalul care este oare­cum neaştep­tat, deşi bân­tuie o stare ciu­dată în film. Povestea de dragoste se des­făşoară între doi tineri destul de trauma­ti­zaţi. Totul e min­unat până într-o zi când Ally află că marea ei iubire este bazată pe o min­ci­ună. Robert Pat­ti­son n-a exce­lat cu rolul. Este un film uşurel, bun pen­tru o seară light.

Eter­nal Sun­shine of the Spot­less Mind (2004)
Jim Car­rey face un rol extror­di­nar ală­turi de Kate Winslet. O poveste de dragoste aut­en­tică şi plină de pro­fun­z­ime. Un cuplu de tineri decide să-şi şteargă memo­ria. Pe toată durata pro­ce­su­lui revin amintir­ile de la început şi ast­fel aflăm şi povestea lor şi ce i-a deter­mi­nat să aleagă o măsură aşa dras­tică. Drama începe când cei doi real­izează că vor să renunţe la şterg­ere şi nu pot.

A walk to remem­ber (2002)
Vari­anta ado­les­centină a fil­mu­lui “Sweet novem­ber” care se trage din “A love story” şi tot aşa. Fil­mul este drăguţ cu Mandy Moore în rolul prin­ci­pal care oferă o sen­si­bil­i­tate aparte. A fost apre­ciat la vre­mea lui şi cred că încă mai poate să emoţioneze.

Closer (2004)
“Hello stranger” şi Damien Rice cu “The blow­ers daugh­ter” mi-au rămas întipărite în creier. Povestea a patru oameni, două cupluri şi ce se petrece când dragoste se com­plică şi schimbă partenerii. Dis­tribuţie de excepţie. Fil­mul nu este creat să te facă să plângi în pumn, ci să reflectezi asupra iubirii.

Titanic (1997)
Acum 13 ani James Cameron a atins apogeul emoţi­ilor când a decis să-l ucidă pe Leo aka Jack Daw­son. Nu vă spun de câte ori am văzut fil­mul că veţi râde de mine. Nu asta con­tează, ci fap­tul că este un film emoţio­nant care atinge toate inim­ile. Cla­sica poveste fata bogată — băiatul sărac şi drama scu­fundării Titan­icu­lui s-au îmbi­nat per­fect şi l-au făcut unul din­tre cele mai bune filme cu final trist.

Temeri

In afara de fobiile explicate acum cateva luni, eu mai o teama majora.
Mi-e teama sa nu cad. Nu-mi place sa cad.

Bine, presupun ca nimeni nu este atat de bolnav la cap incat sa-i placa sa traga ici si colo cate o cazatura. Mie mi-e insa groaza.

Gheata de pe jos ma paralizeaza. Ma tarsai ca o baba pe polei, ma tin de masini, daca alunec apuc in disperare primul om care trece pe langa mine. Mi-e frica rau de tot!

La munte… care munte? Pai de la cazaturile luate in adolescenta pe traseele montane cred ca mi se trage. Am cazut in cap o data, in tabara, clasa a 10-a spre a 11-a, cu madam Nicolae de economie, care nu era zdravana, ne cara prin coclauri. Am cazut in cap, in noroi. Vaca de profa ma curata cu servetele si radea de se caca pe ea. Dragalasii de colegi mi-au spus atunci ”Camuflaj”.

Oasele mainilor si picioarelor mi le-am rupt de nenumarate ori. Am cazut de pe biblioteca, de pe trotuar, la patinoar, am lesinat pe strada si mi-am fracturat mana, m-a scapat boyfriendul din brate.

Cand pic, ma dezechilibrez rau de tot. Ametesc, aproape ca lesin, chiar daca nu ma lovesc rau. Este o frica inainte de a fi o senzatie fizica. Am in minte ideea ca daca am ghinion, pot sa si mor de la o cazatura banala.

Idei matinale

Sa va zic de ce m-am trezit atat de devreme.

Mi-am pus in gand ca de ziua mea sa imi fac un tatuaj, asa ca dimineata de tot am deschis ochii si am inceput sa ma gandesc la tatuaj, si la ce model sa bag si la faptul ca mi-e frica.

Mi-e oarecum clar unde o sa-l fac. O sa-l fac undeva la oaresce vedere, adica pe mana sau pe decolteu. Ceea ce inseamna ca nu va fi mare. Dar nici mic.

M-am gandit la doua modele.
Unul ar fi o pisica.

Genul asta, lungana, rautacioasa, nu o pisica de treaba. Daca e pisica, e alb-negru. Adica neagra. Basement cat.

Al doilea ar fi un diamant. Daca tot ziceam ca nu am diamante si vreau diamante, poate pot sa combin diamantul cu tatuajul. Din pacate, nu am gasit un model care sa-mi placa. Poate imi aratati voi.